Ape minerale se numesc apele naturale care, datorită conținutului lor mare de săruri minerale, gaze și substanțe organice dizolvate, precum și proprietăților specifice (temperatură, componenți biologic activi, radioactivitate ș. a.). se întrebuințează în scopuri profilactice și curative.


 Apele minerale se formează din apele de infiltrație, din apele magmatice sau din apele mixte provenite din amestecarea apelor de suprafață cu cele subterane, care în urma interacțiunii cu rocile de adâncime și influența factorilor biologici se mineralizează. Cele mai mari izvoare de ape minerale se găsesc în zonele dislocărilor tectonice și ale vulcanilor activi.

 În fosta Uniune Sovietică erau peste 100 feluri de ape minerale, ce pot fi clasificate după mai multe criterii. După însemnătatea lor balneologică apele minerale se împart în specifice și nespecifice.

 E bogată în ape minerale și Republica Moldova. Pe teritoriul ei se întâlnesc peste 70 de izvoare de ape minerale nespecifice, care conțin bicarbonat de sodiu (s. Hârjauca, raionul Călărași; s. Cornești, raionul Ungheni), bicarbonat și clorură de sodiu, bicarbonat de magneziu (or. Chișinău), sulfat, bicarbonat și clorură de sodiu (or. Ciadîr-Lunga), clorură de sodiu (s. Copanca, raionul Slobozia) ș. a.

 În Republica Moldova sunt și izvoare de ape minerale specifice sulfuroase (zona orașului Ungheni; raionul Vulcănești), de ape bromurate (s. Pârlița, raionul Ungheni), carbogazoase (s. Horodiște, raionul Dondușeni). Apele minerale de Chișinău și de Varnița sunt întrebuințate și ca ape de masă. Au căpătat o răspândire largă, de asemenea, apele minerale artificiale, care se prepară din săruri pure și au o compoziție identică cu cea a apelor minerale naturale.