tag:blogger.com,1999:blog-80841140954795630432024-03-14T04:23:03.395+02:00Enciclopedia NaturiiMad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.comBlogger141125tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-78527605943202218672021-03-15T08:30:00.001+02:002021-03-15T08:30:00.276+02:00Crustaceele<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXjMsMZ9GpM7bomz6GVi68gA3f7tfqq7VJcWyIOZsBZZRQBUAC40k9bftlqhnHjpJGiHAeOHvSwmHcLHSP-HLWf7pEVqWGD5pZCC_62iWqEtPpydIhyphenhyphen3gzBXe8OuIEPq9CjSz5hkXCXHA/s1280/crustacee.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="crustacee" border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXjMsMZ9GpM7bomz6GVi68gA3f7tfqq7VJcWyIOZsBZZRQBUAC40k9bftlqhnHjpJGiHAeOHvSwmHcLHSP-HLWf7pEVqWGD5pZCC_62iWqEtPpydIhyphenhyphen3gzBXe8OuIEPq9CjSz5hkXCXHA/w400-h300/crustacee.jpg" title="Crustaceele" width="400" /></a></div><p> Printre diversitatea de animale artropode se deosebesc reprezentanții clasei, numite <i>crustacee</i>. Savanții cunosc în prezent peste 30 mii de specii de crustacee. Unele, de exemplu, răcușorul bombat sau, cum i se mai spune, răcușorul de baltă, întîlnit după ploaie, în băltoace nu-și schimbă aspectul de 200 mln ani.</p><p></p><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeRt8X3iYjyyRGJ4EEwKXiZgV3gwUWQ-GejI0X00KvgC_2Dszp7olGnT2nU2cOvm5xz2mlq46vBnkTeciELii9PVtRL6Cq8LLhlJygRwuQ54s3WNcnlW0TQGtYh8a-oRo2zF7ioMXTljE/s2048/artemia-salina.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="artemia salina" border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1535" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeRt8X3iYjyyRGJ4EEwKXiZgV3gwUWQ-GejI0X00KvgC_2Dszp7olGnT2nU2cOvm5xz2mlq46vBnkTeciELii9PVtRL6Cq8LLhlJygRwuQ54s3WNcnlW0TQGtYh8a-oRo2zF7ioMXTljE/w240-h320/artemia-salina.jpg" title="Artemia Salina" width="240" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Artemia salina</i></td></tr></tbody></table><br /> Crustaceele se întîlnesc pretutindeni - în mări și oceane, lacuri arctice, pe lunci, în nisipul de pe plajă și chiar în locuințele oamenilor. Ele s-au adaptat atît la diferite grade de salinitate a apei, cît și la diferite temperaturi și componențe gazoase ale apei. Pînă și în cel mai sărat golf de pe planeta noastră - golful Kara Bogaz Gol trăiește răcușorul artemia (<i>Artemia Salina</i>).<p></p><p> Crustaceele au corpul de la zecimi de mm pînă la 80 cm lungime, de diferite forme, constituit din cap, torace și abdomen - tot acoperit cu o crustă chitinoasă. Pe măsura creșterii aceasta este înlocuită prin alta, de dimensiuni mai mari. Pe cap sînt situate antenele și antenulele ce le servesc drept organe de miros, tactile și de percepere a compoziției chimice a apei. O pereche de mandibule mărunțesc hrana, iar două perechi de maxile - o filtrează. Majoritatea crustaceelor sînt înzestrate cu ochi compuși, constituiți din fațere (numărul cărora ajunge la unele pînă la 3 mii). Segmentele toracale și cele abdominale sînt înzestrate cu membre, ce-i servesc organismului pentru deplasare. Crustaceele au diferite culori, unele își schimbă culoarea după cea a substratului pe care trăiesc. Unele crustacee aleargă, altele înoată, se tîrîie. Există și specii care duc un mod de viață sedentar, fixindu-se de diferite obiecte subacvatice. Din acestea fac parte ghindele de mare, scoicuțele rățuște, ele au corpul acoperit de o crustă calcaroasă. Crustaceele care alcătuiesc planctonul marin (90%) se hrănesc cu alge minuscule. Unele, de exemplu, racul de rîu, langusta, homarul, crabii, sunt răpitoare. Mulți reprezentanți sunt saprotrofi, adică se hrănesc cu substanțe organice în stare de putrefacție. Există și răcușori paraziți, de exemplu, unele copepode parazitează pe cetaceele mistacocete. Crustaceele au o durată de viață diferită. Unele (ceripedele) trăiesc pînă la 7 ani, altele (amfipodele sau lătăușii) - pînă la 30 ani. Sunt organisme unisexuate. Fecundarea - externă. Femelele își depun ouăle în apă (la speciile de dimensiuni mari ouăle sunt asemănătoare cu icrele de pești). Numărul de ouă variază de la o specie la alta: langusta depune 1,5 mln.,femela racului de rîu - 600 mln.</p><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLlIpktllroKUFyS_toZH4WFvxogA6IAJnJu4kAstrbyDLabxQxBFG4yG9Vthdl82HSK5zzRys2ssPUhcRfKET5DXhWBMXhshAGC0nZgDWrXFjnMiVQ1rB_QdRHzmJ_pEqiY8v2EDGPHI/s1024/crab-negru.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="crab negru" border="0" data-original-height="712" data-original-width="1024" height="222" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLlIpktllroKUFyS_toZH4WFvxogA6IAJnJu4kAstrbyDLabxQxBFG4yG9Vthdl82HSK5zzRys2ssPUhcRfKET5DXhWBMXhshAGC0nZgDWrXFjnMiVQ1rB_QdRHzmJ_pEqiY8v2EDGPHI/w320-h222/crab-negru.jpg" title="Crab negru de Caraibe" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Crab negru de Caraibe</i></td></tr></tbody></table><p></p><p> Crustaceele joacă un rol colosal în natură. Cele marine servesc drept hrană pentru pești, balene, moluște, păsări acvatice. Unele crustacee se cresc la întreprinderi speciale și se folosesc apoi pentru hrănirea peștilor. Multe specii sunt comestibile. În vederea lărgirii arealului multor dintre acestea se efectuează lucrări de aclimatizare.</p><p> În perioada existenței a RSS Moldovenești, în apele limanului Cuciurgan a fost întrodusă o specie de crevetă dulcicolă din Extremul Orient, care numai în primul an de viață a dat 8 generații de puiet. Pentru a spori numărul racilor de rîu (o specie comestibilă valoroasă) are mare importanță ocrotirea locurilor, unde aceștea își depun ouăle. Un mare ajutor la păstrearea apei rîului în stare curată îl aduceau membrii patrulei albastre. Ei urmăreau ca în rîuri să nu nimerească apele reziduale, principalii poluanți, care nimiceau fauna acvatică.</p>Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-13672549925996910432021-03-12T08:30:00.001+02:002021-03-12T08:30:02.077+02:00Coralii<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi28e66Y5W_4wIJhfhV1SnkJE4qGyCKzGS8MKkBHYnDPgBOPaN4epjCGkNlBMP4Sus6JGxSW6TTF4TE0BZEvtE51Zp4Up-JiUUIM4VvS602FGWqNZrn7vjqS0ri04zyX7F6PGBc2EA440M/s1600/coralii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="corali" border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi28e66Y5W_4wIJhfhV1SnkJE4qGyCKzGS8MKkBHYnDPgBOPaN4epjCGkNlBMP4Sus6JGxSW6TTF4TE0BZEvtE51Zp4Up-JiUUIM4VvS602FGWqNZrn7vjqS0ri04zyX7F6PGBc2EA440M/s640/coralii.jpg" title="Coralii" width="640" /></a></div>
<br />
Atolii solitari, împrăștiați în imensitatea oceanului, recifii de coral, ce se intind sute de kilometri pe litoralul nord-estic al Australiei, arhipelaguri de insule, cum ar fi, bunăoară, arhipelagul Fiji - toate constituie rezultatul activității vitale a unor organisme acvatice numite corali sau polipi coralieri. Primul savant care i-a studiat mai detaliat a fost <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/09/charles-darwin.html" target="_blank">Charles Darwin</a>. Polipii coralieri vii (fac parte din încrengătura celenteratelor) par o miraculoasă și multicoloră pădure submersă. Unii se ramifică în mod ciudat, alții au o formă rotundă cu fisuri ce seamănă cu circumvoluțiile creierului. Majoritatea trăiesc în colonii. Fiecare polip se fixează cu „<i>talpa</i>” de substrat; la capătul opus al corpului se află „<i>gura</i>” și tentaculele. Construcțiile coraliere se răspîndesc pînă la 1 km în adîncimea apelor; în ele se aciuează alte vietăți acvatice - pești, răcușori.<br />
<br />
Coralii ce i-ați văzut, probabil, în muzee nu sînt altceva decît scheletele calcaroase ale acestor animale. Anume din ele, pe măsura creșterii, se formează atoliii.<br />
<br />
După tipul simetriei radiale polipii coralieri se împart în octocoralieri (polipi cu 8 raze) și hexacoralieri (polipi cu 6 raze). Din octocoralieri fac parte coralul sau mărgeanul nobil (roșu), pana de mare, din scheletul cărora pe timpuri se confecționau podoabe. Unii polipi din acest grup își construiesc un schelet cornos (de exemplu, gorgonaria).<br />
<br />
Din hexacoralieri fac parte actiniile, numite și „<i>flori</i>” de mare. Ele se deosebesc prin capacitatea de a trăi în simbioză cu alte animale, bunăoară cu racul diogen. Actinia se fixează pe carapacea racului sau crabului și „<i>călătorește</i>”, apărîndu-și „<i>gazda</i>” de dușmani cu ajutorul unor celule cu venin (nematociste) și hrănindu-se cu resturile de la „<i>masa</i>” racului.<br />
<br />
Se cunosc circa 6000 specii de corali ce populează mai ales mările calde.</div>
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-46492316329760809612021-03-10T08:30:00.001+02:002021-03-10T08:30:01.925+02:00Ernest Seton-Tompson<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdUpjiAKSLSsK7oV4eGHmGY9sKrO4DSSpmnqLTuLQwqyIgxBJd6iIGbVKoKZ35JnnuvemZmVUCkF-8PWBz1xs6cq05W1m8GNXnJ6sRWDr1EP5INl5CUAr5YYn2hII8bV9Q1iBYOr4j0vk/s1600/ernest-thompson-seton.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="ernest seton tompson" border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1322" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdUpjiAKSLSsK7oV4eGHmGY9sKrO4DSSpmnqLTuLQwqyIgxBJd6iIGbVKoKZ35JnnuvemZmVUCkF-8PWBz1xs6cq05W1m8GNXnJ6sRWDr1EP5INl5CUAr5YYn2hII8bV9Q1iBYOr4j0vk/s320/ernest-thompson-seton.jpg" title="Ernest Seton-Tompson" width="264" /></a></div>
<br />
„<i>Am cunoscut chinurile setei și am hotărît să sap o fîntînă ca din ea să poată bea și alții</i>” - cu aceste cuvinte pline de înțelepciune cunoscutul naturalist și scriitor <b>E.Seton-Tompson</b> și-a prefațat cartea „<i>Micii sălbatici</i>” - o carte despre viața și peripețiile a doi băieți prin pădurile canadiene. Seton-Tompson a vrut să povestească în ea tineretului lucruri de primă importanță despre natură sălbatică, despre viața amerindelor (indienii din America).<br />
<br />
E.Seton-Tompson s-a născut în Anglia, dar aproape toată viaa a trăit în pădurile și preriile din Canada și SUA. El a îndrăgit din copilărie natura (pădurea, animalele, păsările), încercînd să descifreze singur, prin cunoaștere nemijlocită, tainele pădurii, să învețe să distingă păsările, căutînd și găsind cu greu vre-o carte despre animale, deoarece părinții nu-i puteau da bani pentru cărți. A devenit desenator de animale, meserie în care a avut multe reușite.<br />
<br />
Faima însă și-o datorează povestirilor și cărților sale despre animale. Nimeni pînă la el n-a vorbit desre animale atît de plastic și de realist, cu o cunoaștere atît de profundă a modului lor de viață. De fapt el a fost printre primii (alături de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/02/jean-henri-fabre.html" target="_blank">Jean Henri Fabre</a>) care a atras atenția savanților asupra necesității de a studia în detalii comportamentul animalelor. Personalitatea sa reunea organic mai multe talente - de scriitor, pictor și savant. Natura îi oferea teme pentru creație. Și-a ilustrat singur toate cărțile.<br />
<br />
În calitate de savant, Seton-Tompson este cunoscut mai puțin de publicul larg, deși a fost unul dintre cei mai mari zoologi ai lumii. Lucrarea sa principală este „Viața animalelor sălbatice” în mai multe volume.<br />
<br />
În țara noastră cărțile și culegirile de povestiri ale lui E.Seton-Tompson au fost editate de peste 100 ori. Cele mai cunoscute sînt: „Animale-eroi”, „Povestiri despre animale”, „Domino”, „Rolf în pădure”, „Micii sălbatici”, „Viața mea” ș.a.<br />
<br />
Cărțile lui Seton-Tompson au altoit multor sute de milioane de oameni dragostea de natură, au contribuit și contribuie la formarea conștiinței ecologice atît de necesare pentru rezolvarea unei dintre cele mai importante probleme ale contemporanității - protecția mediului înconjurător.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-52361234657263120662021-03-08T08:00:00.001+02:002021-03-08T08:00:04.996+02:00Creșterea animalelor<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiO_imAc8iAM-UV1_KqpZ3DBlAmE3LHBBlpPrzjovFukxBqvpydtM4ZLgXRMW-Xxz8xaUIbkPR6WLA1ktaqEtc4I2kDWg9cqsADi8vFxVlyvoHlDzLnXjbooWq0I4gc0U3RAs9pvt8uuVI/s2639/animale-domestcice.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="animale domestice" border="0" data-original-height="1191" data-original-width="2639" height="288" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiO_imAc8iAM-UV1_KqpZ3DBlAmE3LHBBlpPrzjovFukxBqvpydtM4ZLgXRMW-Xxz8xaUIbkPR6WLA1ktaqEtc4I2kDWg9cqsADi8vFxVlyvoHlDzLnXjbooWq0I4gc0U3RAs9pvt8uuVI/w640-h288/animale-domestcice.jpg" title="Creșterea animalelor" width="640" /></a></div><br /><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><br /></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Creșterea animalelor sau <i>sectorul zootehnic</i> este ramura agriculturii care ne oferă produse alimentare - lapte, carne, ouă, materii prime pentru industrie (lînă, pei, blănuri ș.a.), precum și animale de tracțiune - cai, măgari, catîri, cămile. Unele produse și deșeuri de la creșterea animalelor se folosesc ca nutrețuri (laptele degresat, făina de oase), altele - la obținerea unor preparate medicamentoase (de exemplu, fierea), iar băligarul e folosit ca îngrășămînt organic.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIExcF7soLjKnxj16XfaVvLQ35x3CM-APZW69uD2IHVf4CJNZOUXP23oSKnCHGj8cvl_sMA8FoZqEpxZJRPbYisdk-gY4loVfHPzHk5mLLZI5f12XHxAG-HRXQ1iuRAjXPTwWWFk2TJG8/s768/oi.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="oile" border="0" data-original-height="512" data-original-width="768" height="133" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIExcF7soLjKnxj16XfaVvLQ35x3CM-APZW69uD2IHVf4CJNZOUXP23oSKnCHGj8cvl_sMA8FoZqEpxZJRPbYisdk-gY4loVfHPzHk5mLLZI5f12XHxAG-HRXQ1iuRAjXPTwWWFk2TJG8/w200-h133/oi.jpg" title="Oi" width="200" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Oi</i></td></tr></tbody></table> Creșterea animalelor a apărut în antichitate odată cu îmblînzirea și domesticirea animalelor sălbatice (vezi Originea animalelor domestice).<br />
<br />
Mii de ani omul a ales cele mai bune animale, le-a creat condiții favorabile de întreținere, ceea ce a dus la modificarea structurii și la sporirea productivității lor.<br />
<br />
Treptat apar diferite ramuri ale sectorului zootehnic - vităritul, oieritul, avicultura, apicultura, cunicultura, sericicultura, piscicultura ș.a.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjptCIKb7mTIQ1YIazsW6ayzZk07PRxDNcCH8YKxBy4vq1XMLBOYgUPU-T5UfxrLx6YwuDSUG2XfNEg6GjPuYF4BJNpUYDinA010TSjJf1WyCCvH0bqkd1HMVFaXABR_OuOyCEb5_sJytM/s805/apicultor.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="albine" border="0" data-original-height="805" data-original-width="805" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjptCIKb7mTIQ1YIazsW6ayzZk07PRxDNcCH8YKxBy4vq1XMLBOYgUPU-T5UfxrLx6YwuDSUG2XfNEg6GjPuYF4BJNpUYDinA010TSjJf1WyCCvH0bqkd1HMVFaXABR_OuOyCEb5_sJytM/w200-h200/apicultor.jpg" title="Apicultor" width="200" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Apicultor</i></td></tr></tbody></table><br /> În diferite colțuri ale globului pămîntesc au fost obținute rase de animale agricole, adaptate la condițiile climatice locale.<br />
<br /> Știința care studiază creșterea, întreținerea și valorificarea rațională a animalelor agricole se numește zootehnie. Ea constituie baza teoretică a sectorului zootehnic. În URSS de problemele zootehniei se ocupa peste 240 instituții decercetări științifice. Savanții acordau un mare ajutor practic crescătorilor de animale la organizarea muncii de selecție a animalelor, la elaborarea metodelor tehnologice progresiste de oragnizare pe bază induastrială a producției sectorului zootehnic.</div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><br /></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"> În țara noastră de-a lungul perioadei sovietice se acorda o mare atenție dezvoltării continuie a creșterii animalelor agricole. La ferme și complexele agroindustriale lucrau specialiști calificați, ce posedau bine profesia și o iubeau cu adevărat.<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9zD2nnMTYEwtTAKCQPGOmsCmjc6vycMQwIH671jGeBskMxE_pN1TWol-KR_WrZwFXwAgPml6U4xWnsVSr2mC0LdYyn-2DU4MW1B8OgTTWN3KS4w73UUyMJ9Vdeb6plRh_nFIR-5B4j3E/s590/ferma-vaci.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="bovine" border="0" data-original-height="393" data-original-width="590" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9zD2nnMTYEwtTAKCQPGOmsCmjc6vycMQwIH671jGeBskMxE_pN1TWol-KR_WrZwFXwAgPml6U4xWnsVSr2mC0LdYyn-2DU4MW1B8OgTTWN3KS4w73UUyMJ9Vdeb6plRh_nFIR-5B4j3E/w320-h213/ferma-vaci.jpg" title="Vaci" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Fermă de vaci</i></td></tr></tbody></table></div>
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-9920021906175959452021-03-05T08:00:00.001+02:002021-03-05T08:00:01.153+02:00Comportamentul animalelor<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
De studierea comportamentului animalelor sălbatice și al celor domestice se ocupă o ramură specială a zoologiei - <b>etologia</b> care literalmente înseamnă „știința despre caracterul, firea animalelor” (de la cuv. grecești „<i>etos</i>”- caracter și „<i>logos</i>” - știință). Ca direcție de cercetare științifică independentă etologia există de circa 50 de ani.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGeHELxLzuD_vFcklpl5CXCpgCkaLGyC6hyJ6dtWHK-hAsy8CRdaoyO6QAq_LfN3xM6RrlFOmt3F-7JURDC_iGLU8OMsabBGxTAiWkPa8UYB3jkLI-P_Hg4LLgBZkCm7qfaLwPU1iApzE/s1600/comportament-lupta-lei.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="leii in lupta" border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGeHELxLzuD_vFcklpl5CXCpgCkaLGyC6hyJ6dtWHK-hAsy8CRdaoyO6QAq_LfN3xM6RrlFOmt3F-7JURDC_iGLU8OMsabBGxTAiWkPa8UYB3jkLI-P_Hg4LLgBZkCm7qfaLwPU1iApzE/s640/comportament-lupta-lei.jpg" title="Lupta leilor" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Lupta leilor</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
Comportamentul animalelor, după cum au stabilit savanții, e un proces complicat, dirijat de sistemul nervos central. Creierul animalelor cu organizație superioară, cum este, de exemplu, cel al gorilei, cimpanzeului are 5-10 miliarde de celule nervoase (neuroni); sistemul nervos central al insectelor - de 4*5 ori mai puține. Dar și în primul caz, și în al doilea aceste „aparate” funcționează foarte bine. Cu ajutorul lor animalele se orientează, „se descurcă” în diferite situații în care le pune viața.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXdcYKioHZ5a1kAnLiQXgVRit20i0vM0ssgN6GSVfT0P8zRRvw3ppu7aqcx-lrNxFtqoLevVuWLxsPuQ76MWU_Vd9459d_r1mbfn2fEcMaDeh6ejQpzPimCnKdR9APdBlKEo803ySCEVg/s1600/comportament-ursi-panda.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="ursi panda" border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXdcYKioHZ5a1kAnLiQXgVRit20i0vM0ssgN6GSVfT0P8zRRvw3ppu7aqcx-lrNxFtqoLevVuWLxsPuQ76MWU_Vd9459d_r1mbfn2fEcMaDeh6ejQpzPimCnKdR9APdBlKEo803ySCEVg/s400/comportament-ursi-panda.jpg" title="Comportamentul urșilor panda" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Mama ursa panda și puiul ei</i></td></tr>
</tbody></table>
Etologii consideră că un șir de comportamente ale animalelor sînt determinate de cauze ereditare (genetice), altele sînt formate în procesul vieții, al contactului cu mediul înconjurător.<br />
<br />
Comportamentul determinat de cauze genetice se manifestă spontan, fără formarea în prealabil a unor deprinderi speciale și se vădește imediat după naștere; un pui de mamifer găsește repede mamelonul mamei și începe să sugă. Cînd crește mai mare și nimerește în împrejurări neobișnuite el simte instinctiv primejdia, frica și ca urmare se pitulește, se maschează, „contopindu-se” cu mediul ambiant. În primele zile de viață puii își memorizează hrănitorii și apărătorii, indeferent dacă e vorba de mama lor sau de om. În continuare ei vor manifesta instinctul de urmare a unui obiect aflat în mișcare.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKaElQPfy-gnLgvPbKDWSosfdPLuVFHAORARiV-KB2inO_jPbYB9nH9jk3vqJc4z1WDKeUd-1tsq5gTMHSCGqtDcdI4_niG6htSQE_SQ_UToc54Wchgi5V37ZqtLuP5VDOrQYDUphUP5U/s1600/comportament-migrarea-pasarilor.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="791" data-original-width="1068" height="296" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKaElQPfy-gnLgvPbKDWSosfdPLuVFHAORARiV-KB2inO_jPbYB9nH9jk3vqJc4z1WDKeUd-1tsq5gTMHSCGqtDcdI4_niG6htSQE_SQ_UToc54Wchgi5V37ZqtLuP5VDOrQYDUphUP5U/s400/comportament-migrarea-pasarilor.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Migrarea păsărilor</i></td></tr>
</tbody></table>
Păsările au imprimate genetic capacitatea de a se orienta în spațiu și de a găsi fără greș direcția pe care trebuie să o urmeze în timpul zborului de migrație. Moștenitorilor parcă li se transmite prin ereditate „un calendar anual, o busolă, o hartă și un ceasornic”. Iată de ce în timpul migrațiilor de primăvară și a celor de toamnă păsările urmează cu strictețe anumite traseie. Graurii, de exemplu, zboară fără abatere din Europa Centrală în Spania. Cuculiformele zboară pe de asupra Mării Mediterane spre țărmurile Africii. Mica pasăre cîntătoare slvia de grădină migrează de fiecare dată din Europa peste Marea Mediterană în Iran și în Siria.<br />
<br />
Comportamentul poate fi individual și de grup.<br />
<br />
Animalele, care trăiescîn tume, haite sau stoluri (de exemplu, antilopa saiga, lupii, multe păsări) manifestă așa-numitul comportament de grup (sau gregar). Comportamentul individual este manifestat de obicei, de animale solitare sau de o pereche familială. Astfel uriașul de pădure - elanul - umblă, de regulă, singur sau în grupuri doar din cîțiva indivizi.<br />
<br />
Fiecare pereche, fiecare individ aparte își are un teritoriu pe care îl apără. Cîntecul păsărilor pe care îl ascultăm cu atîta admirație nu ne este adresat nouă, ci altor păsări de aceeaș specie. Prin anumite cîntece sau elemente de cîntec ele anunță că teritoriul respectiv își are stăpîn, că este ocupat. Dacă vre-un mascul, în ciuda prevenirilor, încearcă totuși să pătrundă pe un teritoriu străin, stăpînul îl atacă numaidecît și, de regulă, îl silește să bată în retragere. Sînt aspecte ale așa-numitului comportament comunicativ.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhh2V4mHo7Y_T9po_vpY5xk2mErm-fGxz-fkJIFqxgl8jNy8xHHa-7vzXk_FyNzznz3P9fdfhd9hq5U_xKu1r-CYYg1tDHY3bctwTw4wtOJAEeBycfRKnBy3XfCUmvQznwWRQPh9hiNs1I/s1600/comportament-pasari-dans.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="pasarile in dans" border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhh2V4mHo7Y_T9po_vpY5xk2mErm-fGxz-fkJIFqxgl8jNy8xHHa-7vzXk_FyNzznz3P9fdfhd9hq5U_xKu1r-CYYg1tDHY3bctwTw4wtOJAEeBycfRKnBy3XfCUmvQznwWRQPh9hiNs1I/s400/comportament-pasari-dans.jpg" title="Dansul păsărilor" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Dansul păsărilor</i></td></tr>
</tbody></table>
Animalelor care trăiesc în grup le vine mai ușor să descopere primejdia, deoarece căpătenia grupului stă mereu de veghe. În grup se poate crește și educa cu mai multă ușurință generația tînără, pe această cale puii se obișnuiesc mai repede cu mediul înconjurător. Lopătarii și pinguiinii își adună puii în așa-numite creșe, aflate sub supravegherea unor indivizi maturi. Conducător al unei comunități de animale (turmă, haită, stol) e mereu animalul cel mai puternic și cel mai experimentat, capabil astfel să mențină ordinea între animalele subordonate. Faptul e caracteristic și pentru maimuțe, lupi, mistreți, zimbri ș.a.<br />
<br />
În mod obișnuit turma întreagă este împărțită pe ranguri, împărțire care amintește grafic structura unei piramide (numită piramida rangurilor) în vîrful căreia se află căpetenia, pe treapta următoare - animale destul de puternice, dar care cel puțin pentru un moment nu întrunesc calitățile animalului, dominant, iar pe ultima - animalele slabe, bătrîne și puii. Împărțirea aceasta e un element al adaptării organismelor la condițiile de existență. Căpetenie (animal dominant) poate fi nu numaidecît un mascul. La lupi, de exemplu, haita este condusă de o femelă. Aici contează nu sexul, ci experiența, forța, „priceperea” de a-i asigura grupului condus o capacitate maximă de adaptare la mediu, de asigurare a condițiilor necesare pentru perpetuarea speciei.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5CARzBVWqCDfDOJTstRdiqZuCAUA9Nh3fa77savQUx3W_Z8TR7PrYG7W0Nw-Q2szMGEoyM2371JN5mZzVGZbI9dptFt4IyWTX771enDOYI8vpPZMMVVoPdfCZXZp_hOpo8nBMloc0WGI/s1600/comportament-cai.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="turma cai" border="0" data-original-height="973" data-original-width="1600" height="387" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5CARzBVWqCDfDOJTstRdiqZuCAUA9Nh3fa77savQUx3W_Z8TR7PrYG7W0Nw-Q2szMGEoyM2371JN5mZzVGZbI9dptFt4IyWTX771enDOYI8vpPZMMVVoPdfCZXZp_hOpo8nBMloc0WGI/s640/comportament-cai.jpg" title="Turma de cai" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Turma de cai</i></td></tr>
</tbody></table>
Și multe din animalele domestice (caii, porcii, păsările) își păstrează acest tip de relații. Deaceea în turmă e întodeauna o ordine strictă, animalele mai slabe se subordinează celor mai puternice, pentru nesupunere animalul superior în rang sau căpetenia aplică pedeapsa cuvenită. Chiar și în grădina zoologică, la împărțirea hranei maimuțele subordonate așteaptă ca primele să-și ia hrana maimuțele superioare în rang.<br />
<br />
Animalele apreciază situația din mediu cu ajutorul organelor văzului, auzului, mirosului, organelor tactile, prin contact direct. Pe această cale ele pot stabili, de exemplu, și faptul dacă sînt multe pe teritoriu dat. În acest caz o parte din animale încep a se deplasa în alte regiuni. Acesta e un mecanism de prevenire a suprapopulării.<br />
<br />
Pentru a stabili importanța pe care o are pentru animale gradul de populare al unui teritoriu de către o anumită specie, savanții Z.Brown (SUA) și P.Crawcford (Anglia) au efectuat experiențe speciale cu șoareci. Ei au amplasat un anumit număr de șoareci pe un spațiu limitat , asigurîndu-i cu hrană din belșug. Cît timp la 1 m<span class="st">² reveneau cîte 1-2 șoareci, aceștea erau activi, se jucau timp îndelungat. Cînd însă au atins numărul de 6-8 indivizi la 1 m</span><span class="st"><span class="st">², ei și-au schimbat brusc comportamentul, devenind apatici; și-au redus mobilitatea și au încetat să se înmulțească. Aceasta înseamnă că densitatea a atins limita, provocînd un stres puternic în întreaga populație, și că sporirea în continuare a numărului de animale ar fi dus la îmbolnăvirea sau chiar la moartea lor.</span></span><br />
<span class="st"><span class="st"></span></span><br />
<span class="st"><span class="st"></span></span><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCouXNlQLk98Q9JNfuS8QjV2Px0jXsOrB56Hf0ShpLN2m1_pL9X0Eg7fDiAjFmps_j-9bS_4n3fNvV07bsCoB4v-GkccBFiLh4NGec9Erw9fIaGOE9LyiQNgCrYRTqPGN0D3w4hhTYRPg/s1600/comportament-pasarea-paradisului.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="dans mascul pasarea" border="0" data-original-height="601" data-original-width="902" height="425" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCouXNlQLk98Q9JNfuS8QjV2Px0jXsOrB56Hf0ShpLN2m1_pL9X0Eg7fDiAjFmps_j-9bS_4n3fNvV07bsCoB4v-GkccBFiLh4NGec9Erw9fIaGOE9LyiQNgCrYRTqPGN0D3w4hhTYRPg/s640/comportament-pasarea-paradisului.jpg" title="Dansul mascului păsării paradsului" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Dansul mascului pasării paradisului</i></td></tr>
</tbody></table>
<span class="st"><span class="st"><br /></span></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span class="st"><span class="st"> Fiecare specie dispune de anumite mijloace de semnalizare (de comunicare) sub formă de sunete, semne, expresii ale mimicii, secreții de substanțe mirositoare. Pentru numeroase specii de animale cele mai frecvent folosite sînt semnalele sonore. Cu ajutorul lor căpetenia poate anunța primejdia sau existența unei surse de hrană, apropiata schimbare bruscă a vremii - furtună, vijelie, ploaie torențială. Multe animale înțeleg semnalele de alarmă emise nu numai de animale de specia lor, dar și de alte specii. Astfel, pentru multe animale cîrîitul coțofenei, strigătele gaițelor speriate sau care văd vre-un animal de pradă sînt semnale de alarmă.</span></span><br />
<span class="st"><span class="st"><br /></span></span>
<span class="st"><span class="st"> Este foarte specific comportamentul (determinat genetic) manifestat de animale în perioada de împerechere. Cu acest prilej multe din ele execută adevărate ritualuri de nuntă, adesea foarte complicate. Astfel, animalele de talie mare - zimbrii, bizonii, berbecii, urșii de mare - poartă lupte cu rivalii. Micii bătăuși din ordinul caradriiforme în această perioadă le demonstrează insistent partenerelor și rivalilor masculi niște gulere de pene variat colorate. În timpul turnirelor nupțiale ei și le înfoaie, scutură din capete și iau poza unor cocoși gata de încăierare. Struții, cucorii execută niște dansuri surprinzătoare. Multe păsări își însoțesc mișcările ritualice cu cîntece (cocoșii de munte, cocoșii de pădure ș.a.).</span></span><br />
<span class="st"><span class="st"><br /></span></span>
<span class="st"><span class="st"> În natură comportamentul animalelor este orientat spre procurarea hranei, salvarea de primejdie, continuarea speciei, supraviețuire ș.a.</span></span></div>
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-16539631081047060132021-03-03T08:30:00.001+02:002021-03-03T08:30:04.125+02:00Corvidele<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJ7IBLY5MmtI3sD7UqrdBhcM_pXALCLXlPBWVc4VkavUaeSOPEU8u3SuDac1SbwsiJeK_tkYvTWnuOXQFuk5PjibVDzTXdEA4K1c76Apu8KP-O30xYvgDOtHQt4rvcm05mg0yiWE_4kII/s1600/corvide.jpg"><img alt="corvide" border="0" data-original-height="640" data-original-width="1100" height="372" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJ7IBLY5MmtI3sD7UqrdBhcM_pXALCLXlPBWVc4VkavUaeSOPEU8u3SuDac1SbwsiJeK_tkYvTWnuOXQFuk5PjibVDzTXdEA4K1c76Apu8KP-O30xYvgDOtHQt4rvcm05mg0yiWE_4kII/s640/corvide.jpg" title="Corbul" width="640" /></a></div>
<br />
Probabil că nu există copil sau adult, care să nu cunoască păsări din familia <b>corvide</b>. Se întîlnesc peste tot: vara - în păduri, livezi și cîmpii, iarna - în orașe, sate, chiar și la ferme. Se cunosc peste 100 de specii cosmopolite, răspîndite aproape pe întreg globul pămîntesc, lipsind doar în ținuturile antarctice, Noua Zelandă și pe unele insule din Polinezia. În Uniunea Sovietică se întîlneau 16 specii, dintre care 6 în Moldova: corbul, cioara sură, cioara de semănătura, stăncuța, coțofana, gaița.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQuC7wdECX5e3i2Rz1mtEqKUQ9zuldPyyj5gyNjo3GaNvrHg-fVvL4NSxiHrglNqt3TUCpaeYwOY7AvHW51ArzohN4zlrMAwpuK__7uGr1at8Y3v16zd-rtZQaJfm2EeHfEXxFw25lD0I/s1600/cotofana.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="cotofana" border="0" data-original-height="640" data-original-width="426" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQuC7wdECX5e3i2Rz1mtEqKUQ9zuldPyyj5gyNjo3GaNvrHg-fVvL4NSxiHrglNqt3TUCpaeYwOY7AvHW51ArzohN4zlrMAwpuK__7uGr1at8Y3v16zd-rtZQaJfm2EeHfEXxFw25lD0I/w133-h200/cotofana.jpg" title="Coțofana" width="133" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Coțofana</i></td></tr>
</tbody></table>
Corvidele sînt păsări de talie mijlocie și mare. Masculii, de regulă, sînt asemănători cu femelele. Rar cine i-ar putea ușor deosebi unul de altul. Unele specii de corvide sînt migratoare, altele - sedentare. În timpul iernii majotitatea corvidelor, de obicei, nu se deplasează la distanțe prea mari de la locurile de cuibărit. De exemplu, <b>cioara sură</b>, care cuibărește în nordul Părții Europene a URSS iernează în orașele Leningrad (acum Sankt-Petersburg), Moscova. Altele, însă, migrează la distanțe mari, de exemplu, cîteva ciori de semănătură inelate în regiunea Omsk au fost semnalate în timpul iernii în apropierea orașului Chișinău.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEju0Wgqsksmx2ptNBvTix2ncejLvqDrdDUF1oF2T0kbo-WH6Qa2B7tqncZ0qfarbynm2SH72tMjj34QinKLhJTLXOKhjAITac3wWGSDerCG28PAjxUzhsBANa5ZB-01mmHBTjLynCYRogY/s1600/cioara-griva.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="cioara griva" border="0" data-original-height="800" data-original-width="800" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEju0Wgqsksmx2ptNBvTix2ncejLvqDrdDUF1oF2T0kbo-WH6Qa2B7tqncZ0qfarbynm2SH72tMjj34QinKLhJTLXOKhjAITac3wWGSDerCG28PAjxUzhsBANa5ZB-01mmHBTjLynCYRogY/w200-h200/cioara-griva.jpg" title="Cioara sură" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Ciora sură (cioara grivă)</i></td></tr>
</tbody></table>
În ultimii ani în republica noastră se observă „urbanizarea” intensă a coțofenei și gaiței. Cele mai numeroase dintre corvide sînt cioara de semănătura, cioara sură și coțofana. În unele ierni, numai la Chișinău, numărul ciorilor de semănătură ajungea pînă la 500 mii.<br />
<br />
Majoritatea speciilor cuibăresc aparte, altele în grupuri (stăncuța) sau în colonii (cioara de semănături). Își fac cuiburile pe copaci, în scorburi, în crăpături de ziduri și de stînci și chiar pe sol. De obicei, sînt omnivore (mănîncă de toate). Rolul corvidelor în diferite regiuni ale țării noastre e diferit și depinde de anotimp, de specializarea agricolă a raionului respectiv ș.a. În Moldova stăncuțele și ciorile de semănătură distrug un număr mare de insecte dăunătoare, ca gîndacul cu rît al sfeclei, ploșnița de cîmp, larva gîndacului de mai, viermele sîrmă. Uneori, însă, aceste păsări pot aduce și daune agriculturii, consumînd semințe de răsărită, cereale ș.a. În general, corvidele sunt considerate păsări folositoare. Răpitoare, mai îndreznețe și mai viclene, sînt coțofenele și ciorile sure, numite și ciori grive, care distrug ouăle și puii altor păsări, mănîncă semințe, fructe, legume ș.a. Din locurile unde produc stricăciuni vor fi alungate, aplicînd metodele descrise în literatura de specialitate. În această privință pot veni în ajutor tinerii naturaliști și tinerii tehnicieni.<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIQWzqxuznq1zl0eHd1tj81esL2ca9WaqH9DCWPaGASdvBmsBfUjjV6XmvUg_BAsgd9_tOeEI7iefpD9HmCQCSaZ1_Lo9XjxNpZ5nkTY_sJku6HvBhoDUpyVYtpEJlIIEYSHGnCao8HBU/s1600/corbul.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="corb" border="0" data-original-height="450" data-original-width="800" height="111" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIQWzqxuznq1zl0eHd1tj81esL2ca9WaqH9DCWPaGASdvBmsBfUjjV6XmvUg_BAsgd9_tOeEI7iefpD9HmCQCSaZ1_Lo9XjxNpZ5nkTY_sJku6HvBhoDUpyVYtpEJlIIEYSHGnCao8HBU/w200-h111/corbul.jpg" title="Corbul" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Corbul</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
Corvidele duc un mod de viață gregar. Ele se pot îmblînzi și dresa ușor. Unele imită bine atît glasul altor animale, cît și vocea omului. Prin obiceiurile, adaptabilitatea și, mai ales, prin dezvoltarea lor psihică complexă, corvidele sînt considerate una dintre cele mai evoluate familii de păsări din ordinul paseriforme.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibVRifKbG3JqtHSQWBwaNviQU3moRVTfizVPd0TvELKyrFXPqVcCm8I34fTvcPnsS6j8vQWIyr6zHgc4AWPrpjA7tmnMeCUJ4eNBjlVGi2cOKFLyoM-ThuQyjR81HXYgXc6DN005NSYXs/s1600/stancuta.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="corb" border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibVRifKbG3JqtHSQWBwaNviQU3moRVTfizVPd0TvELKyrFXPqVcCm8I34fTvcPnsS6j8vQWIyr6zHgc4AWPrpjA7tmnMeCUJ4eNBjlVGi2cOKFLyoM-ThuQyjR81HXYgXc6DN005NSYXs/w320-h213/stancuta.jpg" title="Corbul" width="320" /></a> Cel mai mare, uneori hrăpăreț, în schimb cam fricos, reprezentant al familiei corvide este <b>corbul</b>. El are penajul negru cu reflexe violete-albăstrui. În ultimul timp numărul lui s-a micșorat considerabil. Cuibărește forte devreme, depunînd ouă chiar în luna februarie. Poporul a observat acest lucru încă din vremurile străvechi, nu în zadar se spune: „<i>E ger de crapă ouăle de corb</i>”. E cunoscută de asemenea gaița cu penajul ei viu colorat și glasul strident, care e capabilă de a imita vocea altor păsări, fiind considerată drept una dintre cele mai „zeflemitoare” păsări. Toamna se poate observa, cum gaițele adună provizii pentru iarnă, strîngînd ghinde în scorburi sau la trunchiul copacilor. Pe continentul american se întîlnește gaița cu diademă, caracterizată printr-un penaj de culori vii și printr-un moț de pene. În munții înalți din Europa, precum și în munții Asiei, se întîlnește stăncuța alpină. În deșerturile și regiunile muntoase ale Turcmeniei, unde cresc tufișuri de saxaul, trăiește cioara alergătoare. Aceasta e o pasăre care aleargă pe sol ca ciocîrlia și numai atunci, cînd îi vine „pofta”, se ridică și în zbor.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg90o-sChsnDIvLhiWbS2-Qro4GjLtXy32GK_-G-3ILuzE3JJQ5ngeB-Qo2BY8pC4nTJL5ebSUcv5wciIMj2OU74KTaLQeTQMlk3ZiKnlAvXR66FTJEaoue9GclKo3q_w7ywCzU9UH2T4M/s1600/corvidul-zbor.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="corb" border="0" data-original-height="512" data-original-width="768" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg90o-sChsnDIvLhiWbS2-Qro4GjLtXy32GK_-G-3ILuzE3JJQ5ngeB-Qo2BY8pC4nTJL5ebSUcv5wciIMj2OU74KTaLQeTQMlk3ZiKnlAvXR66FTJEaoue9GclKo3q_w7ywCzU9UH2T4M/w640-h426/corvidul-zbor.jpg" title="Corbul" width="640" /></a></div>
</div>
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-4874988842132249962021-03-01T12:24:00.004+02:002021-03-01T12:24:57.391+02:00Alexandr Onufrei Kovalevsky (1840-1901)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKvkMIb6VV_tOWlBXdHsuQZpz0VDA0CMyKwGX6n5NgRtzk328CX_Kcbt2DTZzaKqnlgRqJdFCvSe6OoFUfRvfApCgceaHjkxOko-56KP6ezypbeQ67nCQ1BmU7PTzL6e35darhQKKJSxI/s1209/Kovalevsky.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1209" data-original-width="1164" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKvkMIb6VV_tOWlBXdHsuQZpz0VDA0CMyKwGX6n5NgRtzk328CX_Kcbt2DTZzaKqnlgRqJdFCvSe6OoFUfRvfApCgceaHjkxOko-56KP6ezypbeQ67nCQ1BmU7PTzL6e35darhQKKJSxI/s320/Kovalevsky.jpg" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">A.O.Kovalevsky<br /><br /></td></tr></tbody></table></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><br /></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"> A.O.Kovalevsky a fost un eminent biolog-darvinist rus, cercetător în domeniul embriologiei. El s-a născut în regiunea Vitebsc (Belarus). La vîrsta de 16 ani întră la școala de ingineri pentru căile de comunicație, dar curînd se transferă la Universitatea din Peterburg, secția de științe ale naturii a facultății de fizică și matematică. Acolo el face cunoștință cu lucrarea lui Ch. Darvin „Originea speciilor” și devine adeptul și propagatorul teoriei evoluționiste, ceea ce nu era deloc ușor pe timpul despotismului țarist și a obscurantismului religios. În prezent, cînd învățătura evoluționistă a lui Darvin este acceptată de întreaga omenire, e greu să ne închipuim de cîtă însistență și talent a fost nevoie pentru a o apăra. Concepția materialistă despre lumea tînărului savant s-a format sub puternica înrîurire a democraților revoluționari ruși V.G.Belinskii, A.I. Herzen, N.G.Cernîșevsky.<br />
<br />
Pentru a studia nevertebratele inferioare și vertebratele, savantul a trebuit să plece la Marea Mediterană. Acolo el a studiat desvoltarea branhiostomei – reprezentant al animalelor inferioare cordate. Și aceste cercetări i-au adus o faimă mondială.<br />
<br />
Mai tîrziu A.O.Kovalevsky devine profesor la Universitatea din Kiev, apoi la cea din Odesa. El a publicat peste 115 lucrări de o colosală semnătate pentru dezvoltarea științei mondiale. Pînă la A.O.Kovalevsky nu se știa nimic despre desvoltarea nevertebratelor și animalelor cordate inferioare. În colaborare cu I.I.Mecinikov el a aplicat pentru prima dată în lume metoda comparativă în embriologie și a demonstrat unitatea în originea și dezvoltarea lumii animale pe Pămînt, confirmînd pe deplin învățătura lui Ch.Darvin. În aceasta și constă marele său merit.<br />
<br /></div>
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-15764688027194374172020-12-11T17:32:00.001+02:002020-12-11T17:32:27.063+02:00Crearea spațiilor verzi<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Oamenii se interesau de lumea vegetală încă din antichitate. Mai întîi ei foloseau plantele ca sursa alimentară, iar mai apoi pentru tratarea diferitor boli, precum și în scopuri decorative.<br /><br /><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMVZG7qKQdTwwZ7QyXumX3D-w1vtDU6aUEICbIwF29NNZSP0EbB4pYh_szTSTqFXIxeHqCDi1HANZPykLM6rZFdoXt2P8T12X6uwqX_d2nJW8pgOJuTR8QbLhyphenhyphenVUote3kAjJlqsCPhHek/s1023/spatii-verzi.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="design peisagistic" border="0" data-original-height="566" data-original-width="1023" height="354" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMVZG7qKQdTwwZ7QyXumX3D-w1vtDU6aUEICbIwF29NNZSP0EbB4pYh_szTSTqFXIxeHqCDi1HANZPykLM6rZFdoXt2P8T12X6uwqX_d2nJW8pgOJuTR8QbLhyphenhyphenVUote3kAjJlqsCPhHek/w640-h354/spatii-verzi.jpg" title="Spații verzi" width="640" /></a></div><br /><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Arta creării spațiilor verzi a apărut în China, India, Asiria și Mesopotamia. Apoi se dezvoltă în Egipt și cu mult mai tîrziu în Imperiul Roman, Grecia Antică, precum și în Europa. Primele grădini antice aveau o destinație pur practică, în ele se cultivau plante folosite în alimentație. Apoi grădinile devin locuri speciale, unde sînt organizate diferite festivități. Atunci, cînd grădinile s-au transformat în locuri pentru odihnă, în ele au început să apară, ca elemente obligatorii, diferite monumente. Pe teritoriul grădinilor se construiesc teatre, terenuri sportive. Grădinile persane, de exemplu, numite „paradisuri” aveau o configurație geometrică, fiind prevăzute cu canale de apă. În Mesopotamia grădinile se construiau în mai multe etaje și se numeau „zicurat”. Aveau forme geometrice și grădinile egiptene, construite la început în scop economic și transformate apoi în locuri de odihnă. În construcția grădinilor chinezești un rol deosebit îl jucau plantele-simboluri. De exemplu, pinul simboliza fermitatea, iar bambusul - prietenia.<br /><br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDVRt6WSumsioN4J4mcvn_ahRfr8L64E3aepbAsddXHFCk0IJTAQV-C6EPrUuvoUc0XJNWV9d3H5X6_0Xa2y5IuCGQAwTUkfdg28pyY1mymLTIjRHPsSjEO8fUp9aAmiwnOgo-WvqW96k/s1600/rozariul.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="gradina de trandafiri" border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDVRt6WSumsioN4J4mcvn_ahRfr8L64E3aepbAsddXHFCk0IJTAQV-C6EPrUuvoUc0XJNWV9d3H5X6_0Xa2y5IuCGQAwTUkfdg28pyY1mymLTIjRHPsSjEO8fUp9aAmiwnOgo-WvqW96k/w320-h240/rozariul.jpg" title="Rozariu" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Rozariu</i></td></tr></tbody></table> La crearea spațiilor verzi plantele nu sînt repartizate la întîmplare. De obicei, se aplică 3 stiluri compoziționale. Stilul clasic, numit ulterior și stil francez, își ia începutul de la grădinile persane. Toate elementele, inclusiv drumurile și cărările, edificiile, arborii, arbuștii și ierburile decorative sînt amplasate în mod geometric. Prin sec. 10 în Anglia apare numit și stil peisajer. În acest caz spațiilor verzi li se dă un aspect cît mai asemănător cu natura înconjurătoare. Îmbinarea elementelor acestor două stiluri a dus la nașterea unui stil nou, așa-numitului stil mixt.<br /><br /></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"> Un moment important în crearea spațiilor verzi îl constituie elementele compoziționale (cultivarea în masiv, grup, alei, sau în mod solitar). În grădinile publice sau în zonele mari de odihnă plantele lemnoase sînt amplasate, de regulă, în masiv. Pe terenurile de lîngă școli se recomandă crearea unor grupe nu prea mari, formate din 4-5 plante de una și aceeaș specie. Arborii mai înalți, cu o coroană masivă se folosesc la crearea aleilor largi, spațioase, iar arborii mai mici sau arbuștii - la crearea aleilor mici, scurte.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjP_sYwBHsGf8-vnH_XaZfU2owj_5HrmpELKGRPNKqMviZkKlXg8KSYqjRupYsgAGDPcolQSUcKLDq-oy3yGDi7OG9tzhsKC_W61zphbNN9qGcqTV8hMFYy32LE6NI_mlHgZVbKQmtlxR4/s1200/gard-viu-liliac.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="liliac" border="0" data-original-height="785" data-original-width="1200" height="208" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjP_sYwBHsGf8-vnH_XaZfU2owj_5HrmpELKGRPNKqMviZkKlXg8KSYqjRupYsgAGDPcolQSUcKLDq-oy3yGDi7OG9tzhsKC_W61zphbNN9qGcqTV8hMFYy32LE6NI_mlHgZVbKQmtlxR4/w320-h208/gard-viu-liliac.jpg" title="Gard viu de Liliac" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Gard viu de Liliac</i></td></tr></tbody></table> Spațiile verzi includ și compoziții speciale, formate atît din plante lemnoase, cît și din erbacee. Acestea-s rozariul - grădina de trandafiri, siringariul - grădina de liliac, lianariul - grădina de liane lemnoase și erbacee, alpinariul- grădina de pietre, printre care sînt amplasate într-un anumit mod diferite specii decorative de arbuști pitici, de conifere ori de foioase, plante erbacee multianuale cu flori, mușchi, licheni, mici havuzuri sau bazine acvatice.<br />
<br /> Un element important al spațiilor verzi îl constituie gardul viu. El se sădește de-a lungul șoselelor și căilor ferate, în grădinile publice și cele particulare, în cimitire.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWVQan853ek6FUPRpS-0iNDjL0Z14GuPHVtNkSeecHELhCGqkZh1k_CpwTojZIugRkedj9Z5IEuXXoR6Zvg9BPax1irg9V3LwwKeErIKcvCtDpjUON6BR0J8GhFNt2roSL3fHrsZlz2TM/s600/gard-viu-chiparos.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="chiparos" border="0" data-original-height="600" data-original-width="600" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWVQan853ek6FUPRpS-0iNDjL0Z14GuPHVtNkSeecHELhCGqkZh1k_CpwTojZIugRkedj9Z5IEuXXoR6Zvg9BPax1irg9V3LwwKeErIKcvCtDpjUON6BR0J8GhFNt2roSL3fHrsZlz2TM/w320-h320/gard-viu-chiparos.jpg" title="Gard viu de Chiparos" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Gard viu de Chiparos</i></td></tr></tbody></table> Reușita artei de a crea spațiile verzi mai depinde de condițiile mediului (sol, climă), de rezistența speciilor de plante la ger și secetă, de particularitățile decorative și ornamentale, dimensiunile arborilor și arbuștilor ș.a. În Moldova, de exemplu, sortimentul de plante pentru crearea spațiilor verzi include atît specii aborigene, cît și specii aclimatizate din alte regiuni ale lumii. Ultimile necesită o îngrijire specială. Dintre speciile aborigene de arbori și arbuști folosite la crearea spațiilor verzi în orașele și satele noastre fac parte stejarul, carpenul, fagul, diferiți arțari, lemnul cîinesc, scumpia ș.a. Dintre cele aclimatizate - salcîmul alb și salcîmul boieresc, nucul comun și nucul negru, arțarul argintiu și sofora japoneză, diferiți plopi și sălcii, trandafiri, liliac, pinul negru și pinul comun, molidul, zada, duglasia, ienupărul, tisa.<br />
<br />
Există și spații verzi cu destinație specială, bunăoară grădinile și parcurile sanatoriale. Aici sortimentul de plante se alege conform efectului curativ pe care îl exercită ele asupra organismului uman.</div><br /><br />
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-90068647394388759412019-10-11T13:59:00.000+03:002019-10-11T13:59:34.315+03:00Coleopterele<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidDuNtqlyLyD8poU745rpF5E9464tD9mh-8mdUyHbz8kPRXsfMKABIvINY-DgYAdsRzLjg2beDUD9fHRRELudO0NiAUo5OYQ1T3C9LOdDuwt3XY3Hhi0h6J883v3SibGVMuWJfyeQTsik/s1600/coleopter.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="gandaci" border="0" data-original-height="640" data-original-width="1280" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidDuNtqlyLyD8poU745rpF5E9464tD9mh-8mdUyHbz8kPRXsfMKABIvINY-DgYAdsRzLjg2beDUD9fHRRELudO0NiAUo5OYQ1T3C9LOdDuwt3XY3Hhi0h6J883v3SibGVMuWJfyeQTsik/s640/coleopter.jpg" title="Coleopterele" width="640" /></a></div>
<br />
<b>Coleopterele</b> reprezintă cel mai bogat ordin de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/01/insectele.html"><b>insecte</b></a>. Ele sunt atât de variate ca formă și după modul de trai, încât despre unele circulă diferite legende. În Egiptul antic gândacul scarabeu, bunăoară, era socotit sfânt, de aceea în limba latină el chiar este denumit „scarabeul sfânt”.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjC3uAoFicOeWDV6x_Ak9z7jbFgnrzoCzV6CxdPhEr3nL19mtnySBDM6inO91TSbt6QoDHm9a_rxDkA7ptznEY9p0lZBoDNY0yOfLOJLs4RIf7E605KCYK_1WVeb-Hs3RUJLbmIpzo9jCw/s1600/carabus-mai.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="801" data-original-width="1068" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjC3uAoFicOeWDV6x_Ak9z7jbFgnrzoCzV6CxdPhEr3nL19mtnySBDM6inO91TSbt6QoDHm9a_rxDkA7ptznEY9p0lZBoDNY0yOfLOJLs4RIf7E605KCYK_1WVeb-Hs3RUJLbmIpzo9jCw/s320/carabus-mai.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cărăbușul de mai</i></td></tr>
</tbody></table>
Unele specii de coleoptere s-au adaptat la viața subterană (în sol sau în peșteri), altele - la viață acvatică. Corpul lor e de 0,3-150 mm lungime (cel mai mare este gândacul Hercule), înzestrat cu 2 perechi de aripi. Aripile anterioare (elitrele) sunt îngroșate, în stare de repaus ele protejează aripile posterioare (<i>membranoase</i>), care servesc pentru zbor. La unele specii aripile există doar în stare rudimentară. În dezvoltarea sa individuală gândacii trec, de regulă, prin 4 stadii: ou, larvă, pupă, imago (unele specii pot avea 6 și mai multe stadii de dezvoltare).<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgobf-MNubxVnLBaZ0pF6PlCklTmtYXrFi6Z9Mnw7EcY9WT9Pp9szc8MQKpPnGiUujkn_Jcu0rvy5tTlinaCW0e9Y_fC2mKCBtsD4eF0FesA5S5AItkWDoGgIfrDzNzCdBBq7UJGEtvO8s/s1600/gandac-colorado.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="603" data-original-width="603" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgobf-MNubxVnLBaZ0pF6PlCklTmtYXrFi6Z9Mnw7EcY9WT9Pp9szc8MQKpPnGiUujkn_Jcu0rvy5tTlinaCW0e9Y_fC2mKCBtsD4eF0FesA5S5AItkWDoGgIfrDzNzCdBBq7UJGEtvO8s/s200/gandac-colorado.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Gândac de Colorado</i></td></tr>
</tbody></table>
Coleopterele sunt înzestrate cu diferite mijloace de apărare împotriva dușmanilor. Unii gândaci fug bine, sar sau își iau rapid zborul din loc, alții - se „prefac morți” sau elimină un lichid cu miros respingător.<br />
<br />
După modul de nutriție gândacii pot fi clasificați în <i>fitofagi</i> (se hrănesc cu vegetale), <i>saprofagi</i> (se hrănesc cu substanțe în stare de putrefacție), <i>răpitori</i> (se hrănesc cu animale mici); printre coleoptere există mulți <i>paraziți</i>.<br />
<br />
Unele coleoptere au grijă de urmași (de exemplu, gândacul de băligar sapă sub grămada de băligar scorburi adânci și adună în ele globule de băligar, în care depune câte un oușor).<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEij4z55Kw-85ZsE4gF5IKBudbdAe1nnSJQVRdXAXb4CyOebhrbAFJNuNf1bkDVDOXlP7sMdHkG0xFrTGKeZuFpwgMbkWc3zQYTEcGy91-ieADOoiFvu2JJyYfiuldCV8Bjxv6OFT5OcO4E/s1600/buburuza.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="buburuza" border="0" data-original-height="905" data-original-width="990" height="182" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEij4z55Kw-85ZsE4gF5IKBudbdAe1nnSJQVRdXAXb4CyOebhrbAFJNuNf1bkDVDOXlP7sMdHkG0xFrTGKeZuFpwgMbkWc3zQYTEcGy91-ieADOoiFvu2JJyYfiuldCV8Bjxv6OFT5OcO4E/s200/buburuza.jpg" title="Buburuza" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Buburuza</i></td></tr>
</tbody></table>
Se cunosc peste 300 mii de specii de coleoptere, larg răspândite. În țara noastră se întâlnesc circa 25 mii de specii, mai ales, în regiunile cu păduri de foioase și în cele de stepă, în Moldova - peste 2 mii de specii.<br />
<br />
Printre gândaci sunt mulți <a href="https://www.enciclopedia.biz/2017/01/daunatorii-plantelor.html">dăunători ai plantelor</a> (de exemplu, cărăbușul de mai, gândacul de Colorado). Există însă și specii folositoare. Din acestea fac parte buburuzele, unele carabide (gândacul carab, calosoma), gândacii pestriți, milabrisul, gândacii cu aripile scurte, care nimicesc multe insecte dăunătoare, precum și gândacul de băligar, scarabeul, gândacul gropar, care îndeplinesc funcția de sanitari.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-52950177419488824522019-10-06T17:31:00.002+03:002019-10-06T17:31:53.777+03:00Codrii<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiFV1R9X4JjZYMdKBCM_kCdhfONjcabXOkbTxoI2n01X0WCAMNB89RUD0pb0QFtE0MfI0nsyJ_bB9cIebi1SXmn-o5Se0A6humwj9Ndz2dYHKbEchFcnf5FLEyU_BEvLnqVyE8WHNfJsM/s1600/codrii-tigheciului.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="codrii de tigheci" border="0" data-original-height="971" data-original-width="1600" height="388" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiFV1R9X4JjZYMdKBCM_kCdhfONjcabXOkbTxoI2n01X0WCAMNB89RUD0pb0QFtE0MfI0nsyJ_bB9cIebi1SXmn-o5Se0A6humwj9Ndz2dYHKbEchFcnf5FLEyU_BEvLnqVyE8WHNfJsM/s640/codrii-tigheciului.jpg" title="Codrii Tigheciului" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Codrii Tigheciului</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>Codrii</b> este regiunea fizico-geografică situată în partea centrală a Moldovei. Ea ocupă o suprafață de circa 500 mii ha, este una dintre cele mai pitorești și mai bogate regiuni ale republicii, vestită încă din cele mai vechi timpuri prin viile, livezile și pădurile sale. Relieful Codrilor, cu morfologia lui specifică, determinată de alunecări de teren și eroziuni, se caracterizează printr-o fragmentare puternică - văi adânci cu versante abrupte, numeroase hârtoape, râpe, dealuri. Dintre bogățiile subsolului se enumeră argilele și nisipurile. Clima - temperată și continentală. Temperatura medie în ianuarie e de -3,8°C, în iulie +25°C. Din Codri își iau începutul râurile Cula, Ichel, Bîc, Bîcovăț, Ișnovăț, Botna, Cogîlnic, Lăpușna, Bîrnova, Delia. Pentru Codri sunt caracteristice solurile brune și cenușii de pădure, cernoziomurile, solurile aluviale. În trecut aproape tot teritoriul Codrilor era acoperit cu păduri de foioase, mai ales de fag și de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/09/stejarul.html">stejar</a>.<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzdrd-4DWCG5HV5WQVrQVr16Q4sIFWKAWMJFuwG__wlNQm67sR-rywTFoBp4vCuGC66cshqhqCqm717eHMBwN5J9MBHIBVV-1qejSYsSgFt58Zl0NDPFjuFy5ThP1yXjN5tMI4tQe4lgE/s1600/stejar.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="copac de stejar" border="0" data-original-height="823" data-original-width="1600" height="328" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzdrd-4DWCG5HV5WQVrQVr16Q4sIFWKAWMJFuwG__wlNQm67sR-rywTFoBp4vCuGC66cshqhqCqm717eHMBwN5J9MBHIBVV-1qejSYsSgFt58Zl0NDPFjuFy5ThP1yXjN5tMI4tQe4lgE/s640/stejar.jpg" title="Stejarul" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Stejarul</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
În prezent pădurile de fag, stejar, gorun, frasin, carpen, tei ocupă o suprafață de 103 mii ha. Aici se întâlnesc: căprioare, cerbi, jderi, veverițe, fazani ș.a.<br />
<br />
Codrii ocupă un loc însemnat în economia Moldovei, fiind o regiune în care este foarte dezvoltată viticultura și pomicultura.<br />
<br />
În 1971 în aceasta regiune a fost organizată rezervația naturală de stat „Codrii”.<br />
<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEib4Hkq796RggDtSOfnn5mgmA_YbNIlArrsNfYPcpc9sezvBvrqqkwVW1dA2fKezcV4YFBoM8gfK0k9HJ43pJii9FC5CDG_qyZ3xFY7CJ2m_ovdVPrnf0m_tppzXRucMr-Eh3rRUD0g-Z4/s1600/frunze-stejar.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="stejar" border="0" data-original-height="900" data-original-width="1200" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEib4Hkq796RggDtSOfnn5mgmA_YbNIlArrsNfYPcpc9sezvBvrqqkwVW1dA2fKezcV4YFBoM8gfK0k9HJ43pJii9FC5CDG_qyZ3xFY7CJ2m_ovdVPrnf0m_tppzXRucMr-Eh3rRUD0g-Z4/s640/frunze-stejar.jpeg" title="Frunze și ghinde de stejar" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Frunze și ghinde de stejar</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>Codrii</b> este și denumirea populară,devenită ulterior literară și științifică, a pădurilor aborigene din Moldova, care încă în sec.16 acopereau peste o treime din meleagul cuprins între Prut și Nistru, divizându-se, respectiv, în Codrii Lăpușnei, Codrii Orheiului și Codrii Tigheciului. Codrii au avut un rol deosebit de important la formarea mediului și peisajului acestui colț de pământ de la nord de Marea Neagră, plai cu numeroase izvoare, pârze și râuri, numit de poporul băștinaș „<b>gură de rai</b>”, de oaspeți - „<i>Elveția basarabeană</i>”, iar în perioada sovietică „<i>Moldovă înfloritoare</i>”. Codrii au contribuit la formarea solului local fertil și de fapt, unic în lume.<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFtj7-aCa9C1kAXA3CSY75u8eQMS3iPdwRm6G7-L55AjTOpCpREYNke51U7IhB5GwIF44ei64fcXZOSIBXi8TYgw-lYI_TiUYnizT6ZoQNkFrPY1yRGO0lie2QbF1Q94QHQ4Z3-HDSJvE/s1600/flori-tei.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="tei" border="0" data-original-height="978" data-original-width="1600" height="390" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFtj7-aCa9C1kAXA3CSY75u8eQMS3iPdwRm6G7-L55AjTOpCpREYNke51U7IhB5GwIF44ei64fcXZOSIBXi8TYgw-lYI_TiUYnizT6ZoQNkFrPY1yRGO0lie2QbF1Q94QHQ4Z3-HDSJvE/s640/flori-tei.jpg" title="Flori și frunze de tei" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Flori și frunze de tei</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
Codrii au jucat un mare rol în istoria moldovenilor, secole la rând le-a servit el ca adăpost și scut atât față de numeroși năvălitori străini, cât și în lupta lor împotriva boierilor și moșierilor. De aceea strămoșii noștri îi numeau și „Măria ta” ori „frate” și-l slăveau în cânt și versuri.<br />
<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYQvE8-Q2sIOV6eqgPTRr9241F6OzYeVoAyHZxIoEzp6ai0GlNLck_unuZGOenohX4kBJnQS3SgzVW6o5g8TaK6PDJD8hoSUgoEi8BHA4CqFNr264PQSC668e526OpRAor2orS5HzSeGo/s1600/frunze-salcim.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="salcam" border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYQvE8-Q2sIOV6eqgPTRr9241F6OzYeVoAyHZxIoEzp6ai0GlNLck_unuZGOenohX4kBJnQS3SgzVW6o5g8TaK6PDJD8hoSUgoEi8BHA4CqFNr264PQSC668e526OpRAor2orS5HzSeGo/s640/frunze-salcim.jpg" title="Frunze și flori de salcîm" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Frunze și flori de salcâm</i></td></tr>
</tbody></table>
<a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/02/eroziunea-solului.html">Arborii</a> aborigeni cu coroane bogate și frunză lată, cu rădăcini puternice și adânci, sunt cei mai eficienți purificatori ai aerului, producători de oxigen. Ei stăvilesc <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/02/eroziunea-solului.html">eroziunea solului</a> și alunecările de teren, străjuiesc izvoarele și râurile. Este de datoria tuturor să păstreze ca ochii din cap pădurile aborigene rămase, iar pe cele noi să le creeze asemănătoare Codrilor.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-17133793181457978542019-10-02T09:19:00.001+03:002019-10-02T09:19:29.756+03:00Clima Prin noțiunea de „<i>climă</i>” se are în vedere totalitatea condițiilor meteorologice caracteristice timp de mai mulți ani pentru o anumită regiune geografică. <b>Clima</b> este determinată de radiația solară, circulația maselor de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/10/aerul.html">aer</a>, suprafața subiacentă (<a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/apa.html">apă</a>, uscat, tipul de vegetație).<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhI8SNHK5dqfpxMK_vsCoG33pg5ocQW8P2F4uvmpE-uyDlpgAn2RwtLaU1m0FvAocNUpldXxgiNbAIjXkeDGyjIQczUq0F5NDujIWyYt73faGspfSZ1o7mb7D5UdsrtEYpPKTh8Lret00/s1600/clima.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="359" data-original-width="768" height="298" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhI8SNHK5dqfpxMK_vsCoG33pg5ocQW8P2F4uvmpE-uyDlpgAn2RwtLaU1m0FvAocNUpldXxgiNbAIjXkeDGyjIQczUq0F5NDujIWyYt73faGspfSZ1o7mb7D5UdsrtEYpPKTh8Lret00/s640/clima.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<b>Radiația solară</b> condiționează apariția unui șir de fenomene meteorologice, de ea depind particularitățile meteorologice ale unei anumite localități, ea exercită o mare înrâurire asupra activității vitale a plantelor și a animalelor.<br />
<br />
Circulația unor mase enorme de aer, care în unele locuri pot fi calde, în altele reci, uscate sau umede, condiționează schimbarea regimului meteorologic în diverse localități sau regiuni. Astfel de mase de aer se formează în acele regiuni ale globului, care au o suprafață subiacentă omogenă, de exemplu, la latitudinile subtropicale ale oceanelor Atlantic și Indian, în Siberia de Est, Arctica ș.a.<br />
<br />
<b>Clima globului</b> este foarte diversă. Savantul sovietic L.Berg a stabilit 12 tipuri de clime. În perioada sovietică a fost folosită clasificarea elaborată de climatologul B.Alisov, conform căreia fiecare emisferă a globului este împărțită în 7 brâie climatice: <i>ecuatorial</i>, <i>tropical</i>, <i>temperat</i>, <i>polar</i>, <i>subecuatorial</i>, <i>subtropical </i>și <i>subarctic</i> ( respectiv, <i>subantarctic</i>). Fiecărui brâu geografic îi corespunde un tip propriu de climă. Brâului ecuatorial îi este specifică clima ecuatorială. Clima tropicală caracterizează brâiele tropicale, cea temperată - zonele latitudinilor medii (brâiele temperate), iar clima polară (arctică și antarctică) - regiunile Oceanului Înghețat de Nord, Groenlanda, Antarctida și extremitățile sudice ale oceanului Pacific și Indian. Pentru brîile geografice intermediare (subtropicale, subecuatoriale, subractic și subantarctic) este caracteristică clima adiacente (învecinate).<br />
<br />
Pentru descrierea climei se folosesc așa-numiții indici cantitativi ai fenomenelor meteorologice (radiația solară, condițiile meteorologice, precipitațiile, umiditatea, nebulozitatea, regimul vânturilor ș.a.).<br />
<br />
Clima republicii noastre este <b>temperată continentală</b>, iarna este blândă și scurtă, vara - călduroasă și lungă. Temperatura medie anuală a aerului pe întreg teritoriul este pozitivă și constituie în partea nordică a republicii +8...+9°C, în partea centrală +9...+9,5°C, în cea sudică +9,5...+10°C. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 380 și 550 mm. În timpul rece al anului de asupra teritoriului republicii domină cerul acoperit. În lunile de iarnă numărul de zile cu cer senin este minim (2-3). Media anuală a zilelor cu cer acoperit în raport cu nebulozitatea totală variază de la 120-135 în partea de nord, nord-est și est până la 105-115 în partea de sud și sud-est a republicii. Cel mai mic număr de zile fără soare se observă în perioada de vară (în iulie astfel de zile aproape că nu sunt). Din când în când în multe regiuni ale țării noastre și zone ale lumii au loc devieri climatice, care influențează asupra multor ramuri ale economiei naționale. Iată de ce omul este nevoit să țină cont de <b>climă</b>, de „capriciile” și legitățile ei. Cel mai mult depinde de varierile climei agricultura. Asupra ei acționează și gerurile, și arșița, și precipitațiile abundente, și seceta. Clima determină granițele de cultivare a unor culturi agricole, de ea depinde productivitatea și calitatea produselor agricole. Condițiile climatice din republica noastră sunt favorabile pentru creșterea și dezvoltarea unui număr mare de culturi agricole din zona temperată continentală. La noi există condiții optime pentru cultivarea cerealelor, culturilor tehnice, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/04/vita-de-vie.html">viței de vie</a> și a legumelor, precum și pentru dezvoltarea pomiculturii.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-17117539881638643912019-09-26T12:16:00.000+03:002019-09-26T12:16:04.476+03:00Cobaii<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwnAJX6j2ozd3S7CRdbMqImVVJSsP8__QDSsVvYMdPIvaGYunvSLXTJjUYH8xNnqoWob9qbWHZZPd5WXU8aYllRsteYsNmtaMevQfpDJBWomLbWGPPwvG9SUEY51RjeLsx65xhZJBwt8k/s1600/cobaii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="purcei de mare" border="0" data-original-height="567" data-original-width="850" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwnAJX6j2ozd3S7CRdbMqImVVJSsP8__QDSsVvYMdPIvaGYunvSLXTJjUYH8xNnqoWob9qbWHZZPd5WXU8aYllRsteYsNmtaMevQfpDJBWomLbWGPPwvG9SUEY51RjeLsx65xhZJBwt8k/s640/cobaii.jpg" title="Cobaii" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cobaii</i></td></tr>
</tbody></table><br />
Patria acestor rozătoare mici e America de Sud. Acolo ele au fost domesticite încă de incași. Erau crescute în cuști atât pentru distracție, cât și pentru carne. În Europa au pătruns în sec.16 (pe timpul lui Columb). Tot atunci li s-a dat și numele cam ciudat de „<b>purcei de mare</b>”: „purcei” li s-a zis pentru semănarea lor, deși cam depărtată, cu porcii domestici, iar „de mare” pentru că au fost aduși de peste mare. În locurile de origine sunt numiți și „<i>aperea</i>” sau „<i>gui</i>”. În total familia lor, denumită caviidae, întrunește peste 20 specii de rozătoare sud-americane. Cel mai mare dintre ele - <b>mara</b> - poate atinge lungimea de 1m. Trăiesc, de regulă, 6-8 ani. Cobaii constituie un obiect clasic pentru cercetări de laborator și sunt larg răspândiți ca animale domestice. Nu lipsesc din colțișoarele naturii vii în școli.<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3Vqjr6P8gByuU7lcoLFo7sO8yOKBodITFbT8yktU-e3bgjXPR9S7yIu23KiB8iUIJskYu_4leoh4s-0aYZWm2Gmpsqu3loV7SgW6U7Ls2m46ji9N3l7DZhSMm3c1PgRe8UOjz8UGJi5g/s1600/cobai-baie.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="baie purcel de mae" border="0" data-original-height="606" data-original-width="850" height="228" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3Vqjr6P8gByuU7lcoLFo7sO8yOKBodITFbT8yktU-e3bgjXPR9S7yIu23KiB8iUIJskYu_4leoh4s-0aYZWm2Gmpsqu3loV7SgW6U7Ls2m46ji9N3l7DZhSMm3c1PgRe8UOjz8UGJi5g/s320/cobai-baie.jpg" title="Cobai după baie" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cobai după baia lunară</i></td></tr>
</tbody></table><br />
De obicei, sunt întreținuți în cuști de sârmă sau în lăzi de lemn neacoperite (cu fundul de 70x70 cm și înălțimea pereților de 25-30 cm). Pe marginea de sus a cuștii se bate o ramă lată de 5-6 cm ca animalele să nu poată ieși afară. Întrucât <b>cobaii</b> rup hârtia imediat, iar în nisip se înmulțesc diferiți paraziți periculoși, în cușcă li se așterne rumeguș uscat. Tot în cuște se pune o cutiuță mică, neacoperită, în care cobaii își vor face din cârpe cuibul.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSzl9GD2fBbgDeiQyuwWThWOe8se14E1NMg8wWSm1TDkTdjZd2gqS9zPrnqh_UkYxSkcKVt5NtBLaPxsocgwmHggJAEuZK5JurgkDAbtsH7LBirZbW3__OMzkEYOIMOVUTAYw9WxvgGzs/s1600/cobai-bazilic.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="purcelus de mare busuioc" border="0" data-original-height="832" data-original-width="838" height="317" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSzl9GD2fBbgDeiQyuwWThWOe8se14E1NMg8wWSm1TDkTdjZd2gqS9zPrnqh_UkYxSkcKVt5NtBLaPxsocgwmHggJAEuZK5JurgkDAbtsH7LBirZbW3__OMzkEYOIMOVUTAYw9WxvgGzs/s320/cobai-bazilic.jpg" title="Cobai cu verdeață de busuioc" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cobai cu verdeață de busuioc</i></td></tr>
</tbody></table> Li se dă de mâncare într-un vas de lut de două ori pe zi. Un animal are nevoie zilnic de 40-50 g grăunțe (grâu, păpușoi, crupe de mei, de ovăz), până la 100 g de vegetale (iarbă, varză, morcov, castraveți, sfeclă ș.a.m.d.), 2-3 picături de untură de pește, puțină brânză de vacă, pâine, lapte. Ca incisivii să le fie bine ascuțiți cobailor li se dau și crenguțe (cu excepția celor de liliac, care pentru ei sunt dăunătoare). În scop igienic cobaii trebuie scăldați periodic în apă caldă cu săpun, apoi, după ce li se usucă <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/animalele-de-blana.html">blana</a> - pieptănați. Totodată ei trebuie feriți de răceală.<br />
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-25532309007440819232019-09-24T12:11:00.000+03:002019-09-24T12:11:04.956+03:00Cartea Roșie Toată lumea știe că semnalele de interzicere, de alarmă, de pericol sunt de culoare roșie. De aceea cartea, în care au fost incluse diferite specii de plante și animale ce sunt pe cale de dispariție sau au devenit rare, a fost numită <b>Cartea roșie</b>.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigjb-c_dNaPPUnN32M33P5NkVrPtrfr7pK__qIUqafm9jUBkE_bCoVHUI1xIbCkX5VW4oubVVBJQLFhuu_tCcnd4oGg4dpmoZVRewm_I5lwW8N6th_CFFWxeA2_Vr14nj3fvQTJIvETes/s1600/lupi-marsupiali.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1050" data-original-width="1600" height="261" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigjb-c_dNaPPUnN32M33P5NkVrPtrfr7pK__qIUqafm9jUBkE_bCoVHUI1xIbCkX5VW4oubVVBJQLFhuu_tCcnd4oGg4dpmoZVRewm_I5lwW8N6th_CFFWxeA2_Vr14nj3fvQTJIvETes/s400/lupi-marsupiali.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Lupi marsupiali (animale dispărute în anii 1900)</i></td></tr>
</tbody></table>
<b> Geno-fondul planetei</b> (totalitatea organismelor vii), care s-a format timp de milioane de ani, suferea schimbări lente în corespundere cu succesiunea epocilor geologice. Odată cu dezvoltarea activității omului au început să se schimbe intens și condițiile de viață ale celorlalte organisme vii. În primul rând, au avut de suferit animalele. Ca urmare a inventării unor noi arme și <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/04/vanatoarea.html">metode de vânătoare</a> multe dintre ele au fost nimicite. Omul a început să taie pădurile, să desțelenească stepele, preriile, fapt care a avut influență negativă asupra lumii vegetale și a celei animale.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgellczKoLmtVxtMMWQRXuZ227nwJQbR6ZnBOnE0NFG7TY5acqaicARDvahrP2yUEaaOHavhgxbYq4LgVeeYvrxHJxvyRkbJkdbt8KSR7rgZwIyxKTWmoH7QIkkrAHczxUx_sdnnitk6JI/s1600/pantera-de-florida.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="736" data-original-width="1180" height="247" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgellczKoLmtVxtMMWQRXuZ227nwJQbR6ZnBOnE0NFG7TY5acqaicARDvahrP2yUEaaOHavhgxbYq4LgVeeYvrxHJxvyRkbJkdbt8KSR7rgZwIyxKTWmoH7QIkkrAHczxUx_sdnnitk6JI/s400/pantera-de-florida.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Pantera de Florida (pe cale de dispariție critică)</i></td></tr>
</tbody></table>
Ritmul de dispariție a unor specii a devenit amenințător. În cadrul unor <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/02/vertebratele.html">grupuri de vertebrate</a> au fost nimicite câte 10-20 specii la sută. Și numai după ce unele specii au dispărut, oamenii au înțeles că acest proces este ireversibil și că nu există procedee prin care s-ar putea restabili măcar o singură specie.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUdBw8s9nFIfcYr5M6ZKq4MQL2EInGAXSjRpV5Nc1wwrQm2ulgD8x2cv2SY5FIHDEnv7-xjSrJnEVU0XLuEh6f_qvM3hnI9-0ia5GRXMZSLYJyrlyFOPTE93H1rC5wLZH5tPoGGCHC3Qo/s1600/scleropages-formosus.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="peste tropic" border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUdBw8s9nFIfcYr5M6ZKq4MQL2EInGAXSjRpV5Nc1wwrQm2ulgD8x2cv2SY5FIHDEnv7-xjSrJnEVU0XLuEh6f_qvM3hnI9-0ia5GRXMZSLYJyrlyFOPTE93H1rC5wLZH5tPoGGCHC3Qo/s400/scleropages-formosus.jpg" title="Scleropages de Malasia" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Scleropages de Malaysia (pește tropic pe cale de dispariție)</i></td></tr>
</tbody></table>
Dispariția speciilor de plante și animale, micșorarea numărului lor, precum și a arealelor pe care le ocupă, îngrijorează de ani de zile întreaga omenire. În 1948 Uniunea Internațională pentru ocrotirea naturii și resurselor naturale (UION) a fondat o comisie specială cu scopul de a studia speciile rare de plante și animale și de a preveni dispariția lor. Materialul acumulat de această comisie a fost pus la baza Cărții roșii a UION (numită și Cartea roșie mondială). S-au editat 6 volume, dintre care unul vizează plantele. În conformitate cu informațiile oficiale până în anul 1979 în Cartea roșie mondială au fost incluse 321 specii și subspecii de mamifere, 485 specii și subspecii de păsări, 141 specii și subspecii de reptile, 41 specii și subspecii de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/amfibienii.html">amfibii</a>, 194 specii și subspecii de pești.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiU9uHi5kaRJWVQHTUN5_sXtxGLAtH5VXkfK9fDdxBHX9NSbVbZcTou5rTw6W8OedIWdHw8aGm-bns8jGR9c0PEjsZL2FZ3k38gwQHwBPXTFn3XWS8hS7taw5QxQ9exR86FL3ZnHGrQYik/s1600/vidra.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="vidra" border="0" data-original-height="824" data-original-width="1600" height="205" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiU9uHi5kaRJWVQHTUN5_sXtxGLAtH5VXkfK9fDdxBHX9NSbVbZcTou5rTw6W8OedIWdHw8aGm-bns8jGR9c0PEjsZL2FZ3k38gwQHwBPXTFn3XWS8hS7taw5QxQ9exR86FL3ZnHGrQYik/s400/vidra.jpg" title="Vidra" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Vidra (mamifer inclus în Cartea roșie a RM)</i></td></tr>
</tbody></table>
Foile din Cartea roșie mondială sunt de diferite culori. Pe foile de culoarea roșie este tipărită informația cu privire la speciile pe cale de dispariție. Despre așa-zisele „specii vulnerabile” - pe foi galbene, despre cele rare - pe foi albe. Există și foi îmbucurătoare - foile verzi: pe ele se înregistrează informația despre speciile restabilite, care nu se mai află în pericol. Însă, cu părere de rău, numărul acestor foi este încă mic. Foile cenușii sunt rezervate speciilor rare și puțin cunoscute.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwFAvVdh_LSClLEqKnVyWihyphenhyphenEMeuihf_-Il1SoG12KznItTZbqo7E23PGLriarO4NRyrJBFHW4O2GawggdunM4HC0JJElzlNyk1dbUNNARaH7jIYrIDNXx6GpMrCyiWu9TFqNqo3ADHeo/s1600/rindela-umbrelata.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="rindela umbrelata" border="0" data-original-height="599" data-original-width="498" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwFAvVdh_LSClLEqKnVyWihyphenhyphenEMeuihf_-Il1SoG12KznItTZbqo7E23PGLriarO4NRyrJBFHW4O2GawggdunM4HC0JJElzlNyk1dbUNNARaH7jIYrIDNXx6GpMrCyiWu9TFqNqo3ADHeo/s320/rindela-umbrelata.jpg" title="Rindela umbrelată" width="266" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Rindela umbrelată (planta, Cartea roșie RM)</i></td></tr>
</tbody></table>
În <b>Cartea roșie</b> găsim date informative despre fiecare specie inclusă: răspândirea ei în trecut și în prezent, locul de trai, modul de viață, ritmul de înmulțire, numărul de indivizi ce se păstrează doar în <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/06/gradina-zoologica.html">grădinile zoologice</a> din lume ș.a. Se indică, de asemenea, măsurile care se aplică în diferite țări pentru apărarea și ocrotirea speciei respective. Cartea roșie nu numai că semnalizează pericolul ce a apărut, ea reprezintă și un document de program pentru salvarea plantelor și animalelor. Fiecare țară, pe teritoriul căreia se află o specie inclusă în Cartea roșie mondială, poartă răspundere morală în fața omenirii pentru ocrotirea ei.<br />
<br />
În țara noastră ocrotirea naturii este una dintre sarcinile fundamentale ale guvernului, ale organelor obștești. Cu scopul de a folosi în mod rațional, de a restabili și a conserva resursele naturale au fost promulgate legile: „Despre ocrotirea și folosirea resurselor forestiere”, „Despre ocrotirea și folosirea lumii animale”.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwKfClkJYVq47117t47n4tIG_ZTl-1g7xCpSJjiUK5JO597FSpW1jENWIQDhEQbqefYohyphenhyphen90k4qTJdeZY0lryLFULVzb5qp31w4At7u3PKpPkSIqMjxrprWRot7L1UCaGeLxPuKg-EIkc/s1600/cartea-rosie-sovietica.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1163" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwKfClkJYVq47117t47n4tIG_ZTl-1g7xCpSJjiUK5JO597FSpW1jENWIQDhEQbqefYohyphenhyphen90k4qTJdeZY0lryLFULVzb5qp31w4At7u3PKpPkSIqMjxrprWRot7L1UCaGeLxPuKg-EIkc/s320/cartea-rosie-sovietica.jpg" width="232" /></a></div>
Cartea roșie a Uniunii RSS a fost fondată în 1974, iar prima ediție a ei a apărut în 1978. Acesta a fost un eveniment de mare importanță în activitatea desfășurată în țara noastră cu privire la protecția plantelor și animalelor. Cartea roșie avea foile albe. În 1983 în ea erau incluse 94 specii și subspecii de mamifere, 80 specii și subspecii de păsări, 9 specii de amfibii, 37 specii de reptile, 9 specii de pești, 219 specii de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/01/insectele.html">insecte</a>, 2 specii de crustacee, 19 specii de moluște, 11 specii de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/01/viermii.html">viermi</a>. Asemeni în Cartea roșie au fost incluse 681 specii de plante superioare, 32 specii de mușchi, 29 specii de licheni și 20 specii de ciuperci. Speciile sunt împărțite în două grupe: grupa A și grupa B.<br />
<br />
În grupa A au fost incluse speciile, numărul și arealul cărora s-a micșorat brusc și continuă să se micșoreze ca urmare a stârpirii speciilor, a distrugerii locurilor de trai sau din alte cauze. Pentru salvarea acestor specii e nevoie să se creeze rezervații naturale, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/12/branistea.html">braniști</a>, sectoare provizorii.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwwqB5ea1e-ZySxtloQBynekUi9UP1wGAXqL1hBo_lVHGKRUwfBDAJqaeXIZKn38IaBjL2yAxJpDm-Z-6pT3MP-97HznWrERL-c95Q3z5qvpxzydd-ytOS1WVGvjEzrL-M3w3C8ltRUms/s1600/cartea-rosie-editia-3.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="cartea rosie editia III" border="0" data-original-height="823" data-original-width="581" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwwqB5ea1e-ZySxtloQBynekUi9UP1wGAXqL1hBo_lVHGKRUwfBDAJqaeXIZKn38IaBjL2yAxJpDm-Z-6pT3MP-97HznWrERL-c95Q3z5qvpxzydd-ytOS1WVGvjEzrL-M3w3C8ltRUms/s320/cartea-rosie-editia-3.jpg" title="Cartea roșie" width="225" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cartea roșie a RM ediția <span class="st">I</span><span class="st">I</span><span class="st">I</span> </i></td></tr>
</tbody></table>
Din grupa B fac parte speciile rare, al căror număr și areal tind să se micșoreze în permanență. Aici au fost incluse și speciile mai puțin studiate, care au nevoie de cercetări suplimentare. A doua ediție a Cărții roșii a URSS a apărut în 1984. În afară de mamifere, păsări, reptile, amfibii și plante superioare, ea cuprindea și alte grupuri sistematice de animale și plante ce au nevoie de ocrotire - pești, insecte, crustacee, moluște, ciuperci, licheni, mușchi.<br />
<br />
Noua ediție cuprindea aproximativ 700 specii de plante și 500 specii de animale.<br />
<br />
Au fost publicate și Cărțile roșii ale republicilor unionale. În martie 1976 pe baza Hotărârii Sovietului Miniștrilor al RSSM a fost fondată Cartea roșie a RSS Moldovenești. Ea a fost editată în 1978. Pe fiece foaie a ei este descrisă o singură specie, e dată ilustrația respectivă și harta arealului. În acest document de stat au fost incluse 26 specii de plante și 29 specii de animale(8 specii de mamifere, 17 specii de păsări și 4 specii de reptile).<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSwlXKy-yikd-TjbgIdkHqeZbxfviujYIy3U-iXI-nGB0_KMPY9AQ8zWoxAZWvrSdDsJML-f6c1TEJwIy0ZpDO0ggUPFZS-FlMY1gAcTpjp9yqz1wVFL_d5mPjcfLJqIU42UOYQ1z4y9g/s1600/dropie-mica.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="464" data-original-width="446" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSwlXKy-yikd-TjbgIdkHqeZbxfviujYIy3U-iXI-nGB0_KMPY9AQ8zWoxAZWvrSdDsJML-f6c1TEJwIy0ZpDO0ggUPFZS-FlMY1gAcTpjp9yqz1wVFL_d5mPjcfLJqIU42UOYQ1z4y9g/s320/dropie-mica.jpg" width="307" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Dropie mică (pasăre inclusă în Cartea roșie RM)</i></td></tr>
</tbody></table>
Pe parcurs au fost adunate noi materiale și informații despre <a href="https://www.enciclopedia.biz/2018/09/flora.html">flora</a> și fauna republicii. Pe baza acestor date prima ediție a fost revăzută și complectată. Astfel, Cartea roșie a RSS Moldovenești (Ediția a <span class="st">I</span><span class="st">I) cuprinde 130 specii de plante și 108 specii de animale. Dintre plantele care au fost incluse în această ediție fac parte ghiocelul, vonicerul, estivalul, coroniștea elegantă; dintre animale - nictatul gigantic, pisică sălbatică, cocostârcul negru, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/07/dropiile.html">dropia</a> mică, șarpele Esculap ș.a. Pentru prima dată în Cartea roșie au fost incluse specii rare de ciuperci, mușchi și licheni.</span><br />
<br />
<span class="st"><br />
</span> <span class="st">Câteva specii de plante incluse în Cartea roșie a URSS (bujorul peregrin, degetarul lânos, albăstruia Tirke și albăstruia Angelescu) se întâlnesc numai pe teritoriul republicii noastre. Pentru ca plantele și animalele, ce populează pădurile și câmpiile, râurile și iazurile să nu dispară niciodată de pe meleagurile noastre pitorești, fiecare cetățean trebuie să aibă a atitudine cruțătoare față de ele.</span>Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-27977827442132057292019-09-22T12:02:00.000+03:002019-09-22T12:02:04.520+03:00Chiropterele<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsdNjA9E88yQMlRj4DuiRYBIMyeJYx4mcurc2xYZ0RkdknjTUqWldwHj2H4UmFOCMcFT1_P-UDAFKdHW3OTpR16h_3ZBZNQwpmdFEuDf_UoVKJOUhOPq5xcmtY2NkFPIkpiBM_vK5BqI8/s1600/chiroptere.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="632" data-original-width="1500" height="268" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsdNjA9E88yQMlRj4DuiRYBIMyeJYx4mcurc2xYZ0RkdknjTUqWldwHj2H4UmFOCMcFT1_P-UDAFKdHW3OTpR16h_3ZBZNQwpmdFEuDf_UoVKJOUhOPq5xcmtY2NkFPIkpiBM_vK5BqI8/s640/chiroptere.jpeg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Chiroptere</i></td></tr>
</tbody></table> Există pe Pământ mamifere care s-au adaptat să zboare ca păsările sau ca fluturii. Membrele lor anterioare, părțile laterale ale corpului și membrele posterioare sunt unite printr-o membrană pieloasă elastică. Acest ansamblu se aseamănă cu o aripă. Animalele cu asemenea caractere sunt grupate în ordinul chiroptere, compus din două subordine - <b>mega-chiroptere</b> și <b>micro-chiroptere</b>. Ultimele sunt numite și <i>lilieci</i>.<br />
<br />
Se cunosc circa 1000 de specii de chiroptere. Mega-chiropterele (150 specii) sunt răspândite, mai ales, în regiunile tropicale și subtropicale din emisfera de Est.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7Q6GDgc6FV3xjENHMN-GZSMHENK09pQxeylnNJ-FAFqkNrvu7etpbQAtcIkRQ8DTVYZJFMh20C_J5o6FMnqFRKUENMCcdrit976wSUIKfwzkClj2Rk8kY7WQFAH5k51tldgipqG5kfiY/s1600/rinolofidul-mare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="480" data-original-width="640" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7Q6GDgc6FV3xjENHMN-GZSMHENK09pQxeylnNJ-FAFqkNrvu7etpbQAtcIkRQ8DTVYZJFMh20C_J5o6FMnqFRKUENMCcdrit976wSUIKfwzkClj2Rk8kY7WQFAH5k51tldgipqG5kfiY/s400/rinolofidul-mare.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Rinolofidul mare (sau Liliacul mare cu potcoavă)</i></td></tr>
</tbody></table> În regiunea fostei URSS se întâlnesc 41 specii - reprezentanți ai micro-chiropterelor. În Moldova au fost identificate 18 specii de lilieci, care aparțin familiilor rinolofide și vespertilionide. Sunt mai răspândite nictalul roșcat, rinolofidul mic, liliacul târziu ș.a.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkjLx2j2lck3UOVgV3qIzgEbHgEvGxjGjGakHqFNfhOz75VLtYHjLOOjUPASVAYBd_6Kbq_bwIKkzwCqfLKM5AyKdSjEEZ6W20ntr6y9ro6r_61O4vIGYHHGOx_eHTND4rebpqcc_lYn8/s1600/nictal-rosu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="480" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkjLx2j2lck3UOVgV3qIzgEbHgEvGxjGjGakHqFNfhOz75VLtYHjLOOjUPASVAYBd_6Kbq_bwIKkzwCqfLKM5AyKdSjEEZ6W20ntr6y9ro6r_61O4vIGYHHGOx_eHTND4rebpqcc_lYn8/s320/nictal-rosu.jpg" width="240" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Nictalul roșu</i></td></tr>
</tbody></table> <b>Liliecii</b> se adăpostesc în diferite crăpături ale caselor, în scorburi, în cavitățile din stânci, în peșteri. De obicei, trăiesc în colonii formate din câteva zeci sau sute de de indivizi, alții preferă singurătatea. Liliecii se hrănesc cu <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/01/insectele.html"><i>insecte</i></a>, dar printre ei există și adevărați răpitori <i>hematofagi</i> (se hrănesc cu sânge) și <i>ihtiofagi</i> (cu pește). La <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/04/vanatoarea.html">vânătoare</a> pornesc noaptea sau în amurg, prada o descoperă cu ajutorul ecolocației ultrasonice și tot cu ajutorul ei se orientează în spațiu. Liliecii emit sunete, care depășesc pragul auditiv al urechii umane, prind cu urechile lor enorme undele reflectate, detectând în felul acesta prada sau obstacolul. Au vederea slab dezvoltată, în schimb au auzul și simțul tactil bine dezvoltate.<br />
<br />
Liliecii trăiesc în medie 20 ani. Femela naște, de obicei, o dată pe an, câte 1-2 puișori.<br />
<br />
Nimicind insectele hematofage și <a href="https://www.enciclopedia.biz/2017/01/daunatorii-plantelor.html">dăunătorii plantelor</a> forestiere, liliecii aduc mari foloase omului. Ei ocupă cu plăcere căsuțele-scorburi atârnate special pentru dânșii. În acest fel primăvara când vă pregătiți să întâlniți păsările călătoare nu uitați să construiți căsuțe și pentru lilieci. Cinci specii de lilieci au fost incluse în Cartea roșie a fostei URSS, iar două (nictalul gigantic și rinolofidul mare) - în Cartea roșie a Moldovei.<br />
<br />
Luați sub protecție locurile în care știți că trăiesc sau iernează liliecii și ocrotiți-le ca pe niște monumente ale naturii.<br />
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-21855940067918696952019-09-20T11:55:00.001+03:002019-09-20T11:55:55.483+03:00Clorela<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjG8InSGLFgjmUZfbxIutyvuJboe19V6_1ozDRic4zIAkKXAkOF_T-rnkp7DIf-E3dnabqzagJZN53cTpZ5NVAI89lVbQ6ALLQI0uqg_ezXnFuVntDnTGM0Xx8hWzDZMbhqRd4Q03041WU/s1600/clorela.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="chlorella" border="0" data-original-height="389" data-original-width="600" height="207" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjG8InSGLFgjmUZfbxIutyvuJboe19V6_1ozDRic4zIAkKXAkOF_T-rnkp7DIf-E3dnabqzagJZN53cTpZ5NVAI89lVbQ6ALLQI0uqg_ezXnFuVntDnTGM0Xx8hWzDZMbhqRd4Q03041WU/s320/clorela.jpg" title="Clorela" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Clorela</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>Clorelă</b> este denumirea unui gen de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/algele.html">alge</a> verzi monocelulare. Au formă sferoidală sau elipsoidală, cu un diametru de 15 nanometri și pot și văzute numai la microscop. Se cunosc circa 20 specii de clorelă. În republica noastră se întâlnesc 4 specii. Clorela trăiește în apele dulci și marine, precum și în sol. Ea se înmulțește și crește repede, producând o cantitate mare de biomasă. În procesul de fotosinteză clorela absoarbe de 4-5 ori mai multă energie solară decât plantele cu flori, eliminând o cantitate de oxigen ce depășește propria masă. <b>Clorela</b> poate depozita în organismul său de la 8 până la 88% de proteine, 4-85% de grăsimi și 5-37% de glucide. În Japonia clorela se cultivă în bazine de apă artificiale.<br />
<br />
În stare uscată ea se întrebuințează ca hrană pentru păsări, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/03/vitele-cornute.html">vite</a> și pești. Se consideră că pe viitor clorela va fi folosită și în alimentația omului însă toate cercetările făcute până în momentul actual încă nu ne permit să o facem.<br />
<br />
În ultimele decenii, în legătură cu exploatarea spațiului cosmic, clorela este studiată intens. S-a dovedit, că ea poate servi drept sursă de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/10/aerul.html">oxigen</a> în nava cosmică, precum și în alte spații închise. Se întrebuințează clorela și pentru epurarea biologică a apelor reziduale.</div>
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-5695264110528499432019-09-18T17:04:00.001+03:002019-09-18T17:04:28.512+03:00Cartoful <b>Cartoful</b> este o plantă ierboasă tuberculiferă perenă din familia <i>solanacee</i>. Se cultivă, ca planta anuală: ciclul vital are loc de la încolțirea <i>tuberculilor</i> materni până la dezvoltarea tuberculilor noi. Tuberculii de cartofi sunt un produs alimentar important. Ei conțin toate substanțele nutritive necesare organismului omului. Cartofii sunt și un nutreț valoros pentru <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/03/vitele-cornute.html">vite</a>, iar <i>vrejurile</i> sunt bune pentru însilozare. Din tuberculi se obține amidon, melasă, glucoză, alcool etilic și alte produse. Deșeurile de la prelucrarea cartofilor, de asemenea, servesc drept nutreț pentru animale.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigvYp7iqMJEP2THS4R4lY6NQ91AwWX_hGZgnlbW1RT9YUehk10h6c1QkSFcM9RFHJPBQ1mpk9Q0fMwE397vf8uzgIau35Z7FfA-O9xhZHR7HwgZ508YE2Ac9VDEDYGDYl4dKWcKWxXu7k/s1600/cartofi.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="913" data-original-width="1500" height="388" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigvYp7iqMJEP2THS4R4lY6NQ91AwWX_hGZgnlbW1RT9YUehk10h6c1QkSFcM9RFHJPBQ1mpk9Q0fMwE397vf8uzgIau35Z7FfA-O9xhZHR7HwgZ508YE2Ac9VDEDYGDYl4dKWcKWxXu7k/s640/cartofi.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cartofi</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
Patria cartofului este <b>America de Sud</b>. În Europa a fost adus la sfârșitul sec.16, iar în Rusia au început să-l cultive la începutul sec.18. În prezent cartoful se cultivă aproape în toate zonele, chiar și după cercul polar și în regiunile alpine. După suprafețele cultivate și după producția totală de cartofi în perioada sovietică țara noastră ocupa primul loc în lume. Pe cele mai mari suprafețe, el se cultiva în Zona ne-cernoziomică, în Pribaltica, Bielorusia și Ucraina. În funcție de soi tufa de cartof are de la 3-5 până la 10-12 tulpini. Pe partea subterană a tulpinii, din mugurii laterali, se dezvoltă stolonii - lăstari subterani, la vârful cărora se formează tuberculii tineri. Tuberculul reprezintă partea îngroșată a stolonilor subterani. Sistemul radicular al cartofului este fasciculat și se răspândește mai mult în stratul superficial al solului; unele rădăcini pot pătrunde până la o adâncime de 70-80 cm.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxuQNXzm_lvzGyeKumN8JGwIxvNjFf2AHub9pjvUX38wTakbR2WWXU9JE_cuc4EzNqO5YNzJyBvTaLUGMGTMOO5fbKpc-75iQvV_vEsn7hLUUjWT0bRSgGQlRbWEganyxOVis_IJEzJys/s1600/dezvoltarea-cartofului.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="fazele dezvoltării a cartofilor" border="0" data-original-height="383" data-original-width="1600" height="152" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxuQNXzm_lvzGyeKumN8JGwIxvNjFf2AHub9pjvUX38wTakbR2WWXU9JE_cuc4EzNqO5YNzJyBvTaLUGMGTMOO5fbKpc-75iQvV_vEsn7hLUUjWT0bRSgGQlRbWEganyxOVis_IJEzJys/s640/dezvoltarea-cartofului.jpg" title="Dezvoltarea cartofului" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Fazele dezvoltării a cartofilor</i></td></tr>
</tbody></table>
Cartoful nu rezistă nici la cele mai mici înghețuri. Preferă solurile ușoare și afânate. Cei mai buni premergători ai cartofului sunt cerealele, păstăioasele. Pentru o creștere și dezvoltare normală, cartoful are nevoie de o cantitate mai mare de substanțe nutritive decât alte culturi de câmp. El necesită multe îngrășăminte cu azot și potasiu, băligar.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDiN1x9-bVuer8MGhPoU6GJJ7Y63To5v3agjOIQ3Ym3L2SpSsxE3VL2POgtZC9pWdE55uw977mna6iBBrWKubfbYmqHsaesigPHD5L8PGdSBT94MNRPcJoDsU7GjS__WTZuKBX7FKz8b4/s1600/planta-cartof.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="planta de cartof" border="0" data-original-height="675" data-original-width="900" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDiN1x9-bVuer8MGhPoU6GJJ7Y63To5v3agjOIQ3Ym3L2SpSsxE3VL2POgtZC9pWdE55uw977mna6iBBrWKubfbYmqHsaesigPHD5L8PGdSBT94MNRPcJoDsU7GjS__WTZuKBX7FKz8b4/s320/planta-cartof.jpg" title="Planta cartofului" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Planta cartofului</i></td></tr>
</tbody></table>
În funcție de tipul de sol și condițiile climatice tuberculii se sădesc în rânduri pe un teren neted sau în brazde. Înainte de sădire <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/ameliorarea-solului.html">solul se afânează</a> și se îngrașă. Adâncimea de plantare variază între 6 și 12 cm, în dependență de fertilitatea solului. Distanța dintre tuberculi este de 30-40 cm, iar spațiul dintre rânduri - de 60-70 cm. În dependență de calitatea materialului săditor, particularitățile de soi, condițiile pedoclimatice, nivelul agrotehnicii și numărul de tufe la 1 ha variază de la 40 până la 55 mii.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNVf6tuvAC_7A16SSEH4R5drxbzbHyDTCbTx05uWRfWQQLfIrDztiUMALUp8S9miPoTbZAQQzIq2CeeC5XrYsvkwU1EXA4r21M0w2KitRkaOtcAej4bcgw0-0RJcIi5b5sUyCd-RFiErg/s1600/floarea-cartofului.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="tufa inflorita a cartofului" border="0" data-original-height="389" data-original-width="584" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNVf6tuvAC_7A16SSEH4R5drxbzbHyDTCbTx05uWRfWQQLfIrDztiUMALUp8S9miPoTbZAQQzIq2CeeC5XrYsvkwU1EXA4r21M0w2KitRkaOtcAej4bcgw0-0RJcIi5b5sUyCd-RFiErg/s320/floarea-cartofului.jpg" title="Floarea plantei de cartofi" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Floarea plantei de cartof</i></td></tr>
</tbody></table>
Odată cu tuberculii în sol se introduc îngrășăminte minerale granulate. Lucrările de întreținere a semănăturilor sunt boronirea, afânarea solului dintre rânduri, mușuroitul, îngrășarea suplimentară, combaterea bolilor și <a href="https://www.enciclopedia.biz/2017/01/daunatorii-plantelor.html">dăunătorilor</a>.<br />
<br />
În perioada de vegetație solul dintre rânduri se lucrează de 2-3 ori; se fac 2-3 mușuroiri, introducându-se de fiecare dată îngrășăminte minerale. Pentru ca tuberculii să se păstreze mai bine, ei trebuie recoltați în termene strict determinate pentru zona dată și soiul respectiv.<br />
<br />
Gospodăriile fruntașe obțin în medie câte 200-350 c/ha.<br />
<br />
Soiuri raionate și de perspectivă mai răspândite:<br />
<br />
<b>timpurii</b><br />
<ul>
<li>Gloria 'N' D Sc 1988</li>
<li>Ostara X 1981</li>
</ul>
<b>semi-timpurii</b><br />
<ul>
<li>Semenic R 17 O 1976</li>
<li>Sucevița R 12 O 1982</li>
<li>Adretta D A 1978</li>
<li>Koretta D A 1989</li>
<li>Anosta 'N' NL Sc 1989</li>
<li>Concorde 'N' NL Sc 1989</li>
<li>Timate 'N' NL Sc 1991</li>
</ul>
<br />
<b>semi-târzii</b><br />
<ul>
<li>Cașin R 17 O 1991</li>
<li>Mureșan R 17 O 1984</li>
<li>Super R 17 O 1979</li>
<li>Nicola 'N' D A 1985</li>
<li>Roxy 'N' D Sc 1988</li>
<li>Sante 'N' NL Sc 1989</li>
<li>Desiree X 1965</li>
</ul>
<b>târzii</b><br />
<ul>
<li>Manuela D A 1976</li>
<li>Eba NL Sc 1973</li>
<li>Procura 'N' NL Sc 1976 </li>
</ul>
<br />Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-38445719131170400252019-09-18T11:56:00.000+03:002019-09-19T14:40:42.240+03:00Carpologia <b>Carpologia</b> (de la grec.- „<i>karpos</i>” - fruct și „<i>logos</i>” - știință) este o ramură a morfologiei plantelor, care se ocupă cu studiul <b>fructelor</b> și al <b>semințelor</b>.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCYVFjSuItnvR7wnmyr2wj6yF1u77Lf0F4oMgK3_YK0r_3Wu8zViMoef6ILofte6pLBCdPuA7Olff2P2VBPMEtNF8kE9W1DE7MNyR8SNklyIzOARFA9DoZ4uuC8GNNRRX6-bRrktXR4sQ/s1600/fructe.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="fructe" border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCYVFjSuItnvR7wnmyr2wj6yF1u77Lf0F4oMgK3_YK0r_3Wu8zViMoef6ILofte6pLBCdPuA7Olff2P2VBPMEtNF8kE9W1DE7MNyR8SNklyIzOARFA9DoZ4uuC8GNNRRX6-bRrktXR4sQ/s640/fructe.jpg" title="Fructe" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Fructe</i></td></tr>
</tbody></table>
În cadrul cercetării fructelor și a semințelor se ține cont atât de indicii morfologici (originea fructelor, structura tegumentului seminței și pericarpului), cât și de factorii ecologici, deoarece expresia biologică a indicilor morfologici denotă ecologia lor.<br />
<br />
Unul dintre factorii principali ai morfogenezei fructelor este modul de răspândire, de aceea odată cu descrierea morfologică se va elucida și importanța biologică a diversității fructelor.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUu3kdX8rDlqm70EUmRhKTtE-o6Chno_LykDzJeG4CdZaJuoZIuYLz6zExtjfv6BVbOPAr1SzNFI8Pq_N7mgLUF2XRq4WhbVxkcksz5GGpSwJCWJu6YxbNNZxA9UT9LeNFozlIqBTmuGo/s1600/seminte-fructe.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1232" data-original-width="848" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUu3kdX8rDlqm70EUmRhKTtE-o6Chno_LykDzJeG4CdZaJuoZIuYLz6zExtjfv6BVbOPAr1SzNFI8Pq_N7mgLUF2XRq4WhbVxkcksz5GGpSwJCWJu6YxbNNZxA9UT9LeNFozlIqBTmuGo/s320/seminte-fructe.png" width="220" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Semințele diferitelor fructe</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>Carpologia</b> studiază și clasificarea fructelor. Există diverse clasificări. La clasificarea morfologică se ține cont de <i>consistența pericarpului</i> (fructe suculente sau uscate) și de <i>numărul de semințe</i> (fructe cu una sau cu mai multe semințe).<br />
<br />
Fructele și semințele se studiază și cu scopul de a pune în evidență direcția lor de dezvoltare în procesul de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2018/03/evolutia.html">evoluție</a>.<br />
<br />
În Moldova au căpătat dezvoltare cercetările <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/anatomia.html">anatomice</a> și electronomicroscopie ale fructelor suculente și argumentarea gigantismului fructelor. Din 1952 aceste cercetări au fost conduse de profesorul <i>B. Matienco</i>, membru-corespondent al <i>Academiei de Științe a Moldovei</i>.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-2056097350830815492019-09-16T11:55:00.000+03:002019-09-16T11:55:55.308+03:00Carnivorele<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjC0rGvoQQYPyCjbuuty_Q_kx916aBVBdi0moF4ux7M4w8DroQ4uLTJbdfDT9b9ajYgTZ31m933CK46aUfzcK3gc9DVt_2bQUFIPY2TR08Cy8WrnCh6r1PV5hSiyma3euDgWnxuyapZiUk/s1600/carnivore.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="carnivor lup" border="0" data-original-height="1080" data-original-width="1440" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjC0rGvoQQYPyCjbuuty_Q_kx916aBVBdi0moF4ux7M4w8DroQ4uLTJbdfDT9b9ajYgTZ31m933CK46aUfzcK3gc9DVt_2bQUFIPY2TR08Cy8WrnCh6r1PV5hSiyma3euDgWnxuyapZiUk/s640/carnivore.jpg" title="Lupul" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Lupul</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>Carnivore</b> - ordin de <i>mamifere</i>. Aproape că nu există nici un alt ordin de mamifere care cuprinde animale atât de variate ca formă și dimensiuni. De la nevăstuică ce are 11 cm lungime și cântărește 100 g până la urs, ce atinge 3 m lungime și cântărește până la 700 kg sau până la impozantul leu - regele animalelor.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGwr9v7lKl8DNYu20fa0-QJEN8ks0GgXnTR8zzgovKURKR7amjuKtGnDLFVbCGW1QJOag6wdqr3c0hsck926_mFKh0b_wYvvK4rF2MookTgHiA5LxCYtg5nn6b0scZ-D9l-UC8F4loAFQ/s1600/lei-vinat.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="lei vanatoare" border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGwr9v7lKl8DNYu20fa0-QJEN8ks0GgXnTR8zzgovKURKR7amjuKtGnDLFVbCGW1QJOag6wdqr3c0hsck926_mFKh0b_wYvvK4rF2MookTgHiA5LxCYtg5nn6b0scZ-D9l-UC8F4loAFQ/s640/lei-vinat.jpg" title="Leii la vînătoare" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Leii la vânătoare</i></td></tr>
</tbody></table>
Aceste animale au, însă și un șir de trăsături comune: membrele, de regulă, pentadactile, la unele specii - tetradactile, cu ghiare bine dezvoltate; dinții incisivi mici, caninii - lungi și servesc pentru a apuca hrana, carnasierii (molarii) adaptați pentru a tăia și nu pentru a o măcina. Trăiesc solitar sau în grupuri. Duc un mod de viață activ în amurg sau noaptea. De regulă, carnivorele sunt <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/animalele-rapitoare.html">animale răpitoare</a> (se hrănesc cu carne); există, însă, și specii omnivore (mănâncă de toate).<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZ9pkZRuGDZgvieDdHaWIWbos3ou226MVMHmWiYTy8ITmw-oWVn7rS2RiPdvnWMrc65a8r8Qpyhe47Whtmy2F3J9XzgWuae4H-8guWwoGm7oNBYNuUAemgxptwYkaLs6ykBDG8NvYD_XU/s1600/lupta-ursilor.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="carnivore ursi in lupta" border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZ9pkZRuGDZgvieDdHaWIWbos3ou226MVMHmWiYTy8ITmw-oWVn7rS2RiPdvnWMrc65a8r8Qpyhe47Whtmy2F3J9XzgWuae4H-8guWwoGm7oNBYNuUAemgxptwYkaLs6ykBDG8NvYD_XU/s320/lupta-ursilor.jpg" title="Lupta urșilor" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Lupta urșilor</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2O0kJF2MPNgH929cCTylsJjUhZoTALDJ7E4ijQYiR65aDM4cF6qh1Ca2gXIAR3r_rlQktmKWQl8znYUo-kqdwRVn1pcJQ_gBqpK6toBrFKat5kW_4iuzqWhIUBPS8N7xolmHKvdnnrBU/s1600/jder.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="jderi" border="0" data-original-height="853" data-original-width="1280" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2O0kJF2MPNgH929cCTylsJjUhZoTALDJ7E4ijQYiR65aDM4cF6qh1Ca2gXIAR3r_rlQktmKWQl8znYUo-kqdwRVn1pcJQ_gBqpK6toBrFKat5kW_4iuzqWhIUBPS8N7xolmHKvdnnrBU/s320/jder.jpg" title="Jder" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Jder</i></td></tr>
</tbody></table>
Se cunosc circa 235 specii, răspândite pe tot globul pământesc, cu excepția Antarctidei și Australiei (aici unele au fost aclimatizate). Pe teritoriul fostei URSS se întâlnesc 43 specii (inclusiv 2 aclimatizate - ursul spălător și nurca americană). În Moldova trăiesc 13 specii (de exemplu, vulpea, vidra, jderii), reprezentanți ai familiilor <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/09/canidele.html"><i>canide</i></a>, <i>mustelide</i> și <i>felide</i>.<br />
<br />
<br />
Multe <b>specii de carnivore</b> sunt folositoare (au <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/animalele-de-blana.html">blană valoroasă</a>, distrug <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/01/insectele.html">insecte</a> și rozătoare dăunătoare). Unele se află pe cale de dispariție și sunt incluse în <i>Cartea roșie</i> a Moldovei. Carnivore se numesc și animalele din alte grupuri sistematice, dar care se hrănesc cu carne.<br />
<br /></div>
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-82291945187163357732019-09-14T14:26:00.002+03:002019-09-14T14:26:51.837+03:00Caprinele<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://www.blogger.com/goog_1949720052" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="berbec alpin" border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhl5jvHvojnN0s6jyx-Lw4bCqOwVDJMZV02tVAUllb0FF9zmNyUWcACpJ0JqEjHNqaemGnMPPXC1TiKNFYXJ6LPEMfVZkAi4ZB7yVNa6i4thQJvdfpU3Q9Mj33j8gHFH_hfKAKN46R4s6U/s640/argali.jpg" title="Argali" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Argali - berbeci alpini</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>Caprine</b> este denumirea științifică a unei subfamilii de animale rumegătoare paricopitate din familia <i>cavicorne</i>. Prezintă interes berbecul alpin, muflonul, arharul, capra-bezoar, capra falconieră, capra siberiană ș.a. De la unele caprine sălbatice au provenit oile domestice.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSWWDI8WBsBe4Nf_pn0ERgZkbrVgri5D3UAIVnf3qNV3H3gxEekflIiRsvFxjcKpfz_SxBfkxn_XOJKNimfZ8DpwmVFtlsIIlohmJaBPbiuEeKKubZEE08wl2-4fEXFOawTDuBNdtAUXU/s1600/caprinele.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="caprele oile domesticite" border="0" data-original-height="1066" data-original-width="1600" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSWWDI8WBsBe4Nf_pn0ERgZkbrVgri5D3UAIVnf3qNV3H3gxEekflIiRsvFxjcKpfz_SxBfkxn_XOJKNimfZ8DpwmVFtlsIIlohmJaBPbiuEeKKubZEE08wl2-4fEXFOawTDuBNdtAUXU/s400/caprinele.jpg" title="Caprinele" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Caprinele domesticite</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwZbMop1NkR1dHQSn2RhpBzk8LhBeO6h1sHR10gham0R4S0bDIS5dTKEKsNbDi5P2fl4OvR7FHrev6lBXwFr0x8NvOkXnFxBA2qg6tedqSyg3PYLvkMrmCXJ_w9zqaZyWHstAfSua7XH4/s1600/muflon.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" data-original-height="447" data-original-width="612" height="233" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwZbMop1NkR1dHQSn2RhpBzk8LhBeO6h1sHR10gham0R4S0bDIS5dTKEKsNbDi5P2fl4OvR7FHrev6lBXwFr0x8NvOkXnFxBA2qg6tedqSyg3PYLvkMrmCXJ_w9zqaZyWHstAfSua7XH4/s320/muflon.jpg" title="Muflon" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Muflon</i></td></tr>
</tbody></table>
În fosta URSS au fost răspândite vreo 10 subspecii de berbec alpin propriu-zis, care se deosebesc între ele după structura coarnelor și aspect. Trăiesc în Crimeea, Caucaz, în munții din Asia Mijlocie și în Tuva. Cel mai mare dintre berbeci alpini și cu cele mai frumoase coarne este berbecul argali (argalul). El cântărește până la 200 kg, are coarnele pînă la 125 cm lungime, distanța dintre ele la bază - de circa 50 cm. Berbecii alpini preferă pantele puțin înclinate, numai berbecul zăpezilor (se întâlnește în munții din nordul Siberiei, Extremul Orient și în Cordelierii Americii de Nord) trăiește pe stâncile greu accesibile.<br />
<br />
Un animal interesant dintr-un gen aparte, însă mult înrudit cu berbecii și nu cu bourii, cum se considera într-un timp, este <b>oviboul</b> sau <i>boul moscat</i>. El cântărește circa 200-300 kg, are un păr lung și des (constitui din 60-80% de puf). Pe timpuri (în pleistocen), oviboul era răspândit pe tot întinsul Arcticii. În Eurasia a dispărut demult și nu se știe din ce cauză. Din Alaska a dispărut acum 150 ani, păstrându-se doar în Groenlanda și în sectorul canadian al Arcticii. În prezent oviboul a fost reaclimatizat în Alaska și Șpițberghen. 50 de ani în urmă au fost aduși în Rusia. Li s-a dat drumul pe insula Vranghel și pe peninsula Taimâr. În prezent, în Federația Rusă există circa 50 indivizi de ovibou. E cal mai nordic copitat, rezistă la geruri. Se hrănește cu rogoz, licheni și <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/arbustii-si-subarbustii.html">arbuști</a> polari. Oviboii trăiesc în turme. Iarna se adună pe platourile muntoase deschise, de pe care vântul suflă zăpada. Nu au frică de lupi. Când îi vede, turma rămâne pe loc, ocupă poziția de apărare circulară, adăpostind în centru vițeii. Pe lupi oviboii îi resping cu coarnele și îi strivesc cu copitele.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkZM0Io7dEQHAz4FcmIFDw3p-BRmEaycg2rGLfsb0D1xpZHvOYJ_kcbIjZhSyQmLREDhXEQ0m3TyiWMmZDEjR8hFsRQQ1wdrflK1dZEne6lNGy-00r1ngqZhQ1fp9mRoFu-mKIZIjeOUI/s1600/bou-moscat.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="bou moscat" border="0" data-original-height="482" data-original-width="1140" height="268" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkZM0Io7dEQHAz4FcmIFDw3p-BRmEaycg2rGLfsb0D1xpZHvOYJ_kcbIjZhSyQmLREDhXEQ0m3TyiWMmZDEjR8hFsRQQ1wdrflK1dZEne6lNGy-00r1ngqZhQ1fp9mRoFu-mKIZIjeOUI/s640/bou-moscat.jpg" title="Ovibou" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Ovibou (Bou Moscat)</i></td></tr>
</tbody></table>
Omul, însă, înarmat cu o armă de foc, putea să împuște ușor toată turma care rămânea nemișcată până ce nu pierea ultimul animal. În prezent oviboul este ocrotit în întreaga lume. Întrucât toate speciile de berbeci sunt rare, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/04/vanatoarea.html">vânatul</a> lor este interzis sau limitat.<br />
<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWvHVkEAU1PzrjOD7Vwqda42BbBujfyP1TpsL1ve5GuYpYCpZOgS_-gFFcsPHQaO6qxkPKmEFsbyJGJrgE1CqSwWtRn4tdupojO0vQwR6EzjyY6mUa6vkliVARpHfH00Td4Hs2JeLrHw4/s1600/capra-de-zapada.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="capra de zapada" border="0" data-original-height="600" data-original-width="800" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWvHVkEAU1PzrjOD7Vwqda42BbBujfyP1TpsL1ve5GuYpYCpZOgS_-gFFcsPHQaO6qxkPKmEFsbyJGJrgE1CqSwWtRn4tdupojO0vQwR6EzjyY6mUa6vkliVARpHfH00Td4Hs2JeLrHw4/s320/capra-de-zapada.jpg" title="Capra de zăpadă" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Capra de zăpadă</i></td></tr>
</tbody></table>
Aproape toți reprezentanții caprelor sălbatice trăiesc în munții Asiei. Capra neagră și capra bezoar sunt răspândite și în Europa, capra alpină și capra de Pirinei - numai în Europa, iar Capra de munte nubiană - în Arabia și Africa de Nord-Est. În Munții Stâncoși din America de Nord trăiește <i>capra de zăpadă</i>.<br />
<br />
Pe teritoriul fostei URSS se întâlnesc 7 specii de capre de munte: capra siberiană, capra neagră, turul de Cuban și turul de Daghestan, precum și goralul siberian, capra falconieră (specii foarte rare, incluse în Cartea Roșie) care se întâlnesc în sudul Asiei Mijlocii și bezoarul sau capra cu barbă, răspândită în Munții Caucaz și în munții Turkmeniei.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGohrR9iRWiArdTqdSkLs8Wuki5AdueQz9DdVAnuVIErILPS9r7yV8Oxfi88hoAqraXO09yTR-pCo_FmCfBvzRJQE1Sh-RtVJyJPS_Xr6SfQBUROeh7jHWFfIx5OcbIPgwKWo2y5uC-dg/s1600/capra-bezoar.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="ibex bezoar" border="0" data-original-height="511" data-original-width="700" height="465" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGohrR9iRWiArdTqdSkLs8Wuki5AdueQz9DdVAnuVIErILPS9r7yV8Oxfi88hoAqraXO09yTR-pCo_FmCfBvzRJQE1Sh-RtVJyJPS_Xr6SfQBUROeh7jHWFfIx5OcbIPgwKWo2y5uC-dg/s640/capra-bezoar.jpg" title="Capra bezoar" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Capra bezoar</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>Capra bezoar</b> este unul dintre strămoșii caprelor domestice. Era vânată special pentru bezoar - depuneri minerale aflate uneori în stomacul sau în intestinul ei. În trecut bezoarul era considerat leac cu efecte miraculoase, mai ales, în caz de intoxicație. Recordul numeric printre capre îl deține capra siberiană sau tecul (circa 500 mii). Caprele de munte trăiesc pe masivele stâncoase de mare altitudine fiind foarte bine adaptate la viața pe stânci. <b> </b><br />
<br />
<b> Caprele siberiene</b>, <b>turii</b>, <b>caprele negre</b> au o excelentă capacitate de a sări. Bunăoară, turii, aproape fără a-și lua avânt, pot să sară până la 3-3,5 m și merg de asupra prăpastiei pe cornișe de o palmă lățime. Este foarte greu să te apropii de o turmă de turi, deoarece ei simt mirosul de om de la câteva sute de metri, cât privește văzul - e și mai bun. Toamna, când masculii de tur luptă între ei, sunetele produse de loviturile de coarne se aud la peste un kilometru distanță. În prezent în Caucaz trăiesc 2 specii de tur cu un efectiv de peste 40 mii capete.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgizBOgLKp0DsRuXOtx0i0moMuX7x7EKSR4zoo2zg2-I3sA779TUvX_xid4rDka6i04by07L-iSjuJYA_l5eLoJDVoq31d6n7-sEFItLeaWTBHgq5w8pguFVItuv57hSqQsdGO1c2qDT9I/s1600/capra-siberiana.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1072" data-original-width="1600" height="267" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgizBOgLKp0DsRuXOtx0i0moMuX7x7EKSR4zoo2zg2-I3sA779TUvX_xid4rDka6i04by07L-iSjuJYA_l5eLoJDVoq31d6n7-sEFItLeaWTBHgq5w8pguFVItuv57hSqQsdGO1c2qDT9I/s400/capra-siberiana.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Capra siberiană</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
Întrucât din cele mai vechi timpuri caprele de munte au servit ca obiect de vânătoare, în prezent numărul lor s-a redus considerabil.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-89298510318952278582019-09-12T16:49:00.001+03:002019-09-12T16:49:19.144+03:00Canidele<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEio83arfyjWGoMDBPgqosa7m92i32D2uCr0UsSJx1pHG3IGsWbcxK3knX6mmBwprO07iVQW1vU2eg1fjxcNy8DSoYb2GsjCjk3R_7KqE8QbzRB_y-Hz3gV9-VhkOVLYO0n_VnmkM_HiP-Y/s1600/canidele.jpg" imageanchor="1"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="1600" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEio83arfyjWGoMDBPgqosa7m92i32D2uCr0UsSJx1pHG3IGsWbcxK3knX6mmBwprO07iVQW1vU2eg1fjxcNy8DSoYb2GsjCjk3R_7KqE8QbzRB_y-Hz3gV9-VhkOVLYO0n_VnmkM_HiP-Y/s640/canidele.jpg" width="640" /></a></div><br />
„<i>Canide</i>” este denumirea științifică a unei familii de mamifere din ordinul <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/animalele-rapitoare.html">carnivorelor</a>. Acestea sunt niște animale de dimensiuni medii, cu botul și urechile ascuțite, cu picioarele lungi înzestrate cu ghiare puternice, cu coada acoperită cu un păr des. Se cunosc 35 specii, care sunt răspândite pe tot globul pământesc (în afară de Antarctica). Majoritatea lor se hrănesc cu carne, unele și cu hoituri, cu vegetale ș.a. Pe teritoriul fostei Uniuni RSS se întâlnesc 8 specii: lupul, lupul-alpin, vulpea-comună, câinele-enot, șacalul, vulpea-afgană, vulpea-corsar, vulpea polară. Pe teritoriul Moldovei - 3 specii: vulpea-comună, lupul și câinele-enot (aclimatizat).<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVMfpdFTVAuE7twCyO68VGgTcsCM4o6bjYDG0UDIC6E1SxLJ6SzPimaeD-w4v4zBadT5Qpb6aLCgA1VrfNzqVuiIa9r7ltdce6whYBekCJRB0OuEt_S35M5tEi9YFjH0SFlQwmPX1l-g4/s1600/lupii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="lupi de Carpați" border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVMfpdFTVAuE7twCyO68VGgTcsCM4o6bjYDG0UDIC6E1SxLJ6SzPimaeD-w4v4zBadT5Qpb6aLCgA1VrfNzqVuiIa9r7ltdce6whYBekCJRB0OuEt_S35M5tEi9YFjH0SFlQwmPX1l-g4/s400/lupii.jpg" title="Lupii" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Lupi de Carpați</i></td></tr>
</tbody></table> Cel mai cunoscut reprezentant al canidelor este <b>lupul</b>. El e un animal puternic, inteligent și neobosit. Are corpul de 1-1,6 m lungime, masa de 30-50 (uneori și de 80) kg. Lupul este capabil să parcurgă într-o noapte o distanță de 60-80 km, dezvoltând în caz de nevoie o viteză de 55-60 km/o. Lupii pot sta flămânzi câte 2-3 săptămâni. Când îi răzbește foamea ei pot să înfulece la o mâncare până la 10 kg de carne, norma zilnică fiind pentru ei de 2 kg. Se hrănesc cu animale mari, precum și cu rozătoare, păsări, insecte; vânatul lor principal în constituie, însă, copitatele atât cele sălbatice, cât și cele domestice.<br />
<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpDt5CwpavXljX6UmtSWFYEmDdViCJxliZykfBdFM2cmHSCPccHCZzwX-HhA-LczWNsRYwWggIUklsiOZNGD7ROE-8HIoFrOXwC37B7zzYEUpI66UMyJ5umATH8FUpZSZhH5T2bD2QZMc/s1600/pereche-lupi.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="pereche de lupi" border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpDt5CwpavXljX6UmtSWFYEmDdViCJxliZykfBdFM2cmHSCPccHCZzwX-HhA-LczWNsRYwWggIUklsiOZNGD7ROE-8HIoFrOXwC37B7zzYEUpI66UMyJ5umATH8FUpZSZhH5T2bD2QZMc/s400/pereche-lupi.jpg" title="Lupi" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Pereche de lupi</i></td></tr>
</tbody></table> Lupii trăiesc în pereche. Haitele lor sunt puțin numeroase, fiind compuse, de obicei, din părinți și pui în vârstă de până la un an. Pentru a nu-și pune puii în pericol, lupi nu vânează niciodată în apropierea vizuinei, ci la o distanță de 10-15 km. Lupul e un animal cu o comportare foarte complicată. De exemplu, dacă la <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/04/vanatoarea.html">vânătoare</a> participă doi lupi, unul din ei e gonaci, iar celălalt atacă prada prin surprindere.<br />
<br />
Rude apropiate ale lupului sunt <b>șacalul</b> și <b>coiotul</b>, care trăiesc în America de Nord.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinc8_cW4OHNqqe48yt9thVVkEA9Q9xs17nMtJhE-SD8sT4xv785zbbObDs7FYWHybVCCqw3_cmXTeEGz8sggKZj9Z7VrZaqNliOt5LJr_XDZLGqxt86XHYYU376CGFZnrjA8kY4H94wDI/s1600/dingo.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="ciine australian" border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1200" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinc8_cW4OHNqqe48yt9thVVkEA9Q9xs17nMtJhE-SD8sT4xv785zbbObDs7FYWHybVCCqw3_cmXTeEGz8sggKZj9Z7VrZaqNliOt5LJr_XDZLGqxt86XHYYU376CGFZnrjA8kY4H94wDI/s400/dingo.jpg" title="Dingo" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Dingo - câine australian</i></td></tr>
</tbody></table> Până în prezent nu se cunoaște bine proveniența câinelui australian <b>dingo</b>. Se consideră că acesta e o specie de câine adusă în Australia de vânători încă în epoca de piatră și care ulterior s-a sălbăticit. El este singurul reprezentant al ordinului carnivore în fauna Australiei și nu a avut concurenți. Spre deosebire de lupi și șacali, care uneori pot fi îmblânziți, câinele-dingo, deși se încrucișează ușor cu câinii de casă, aproape că nu poate fi dresat sau domesticit.<br />
<br />
<b>Câinele domestic</b> face parte din genul <i>lupilor</i>. El e primul animal pe care omul l-a îmblânzit încă în epoca de piatră (cu 9-15 mii ani în urmă).<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjV3YbPN5o4Dbeyi41VPxz__v0aU3CmyJAj4hM3Y7zzq4xHxCT9ocfBvTzAhd2JQDb6uvcSTHdCf4w-rmreMLgbxNoV-a0894Le5ArFOqrNOO8nzhMjjXzVj8st-j0-WGItHJbRTgT9o7I/s1600/ciine-domestic.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="caine domestic" border="0" data-original-height="800" data-original-width="1200" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjV3YbPN5o4Dbeyi41VPxz__v0aU3CmyJAj4hM3Y7zzq4xHxCT9ocfBvTzAhd2JQDb6uvcSTHdCf4w-rmreMLgbxNoV-a0894Le5ArFOqrNOO8nzhMjjXzVj8st-j0-WGItHJbRTgT9o7I/s400/ciine-domestic.jpg" title="Cîini domestici" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Câini domestici</i></td></tr>
</tbody></table> La început omul folosea câinele ca paznic, ajutor la vânătoare, apoi la păscutul <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/03/vitele-cornute.html">vitelor</a>, iar la nord - și ca animal de tracțiune.<br />
<br />
Din cele mai îndepărtate timpuri câinele a fost folosit și la război pentru paza cetăților sau a stăpânului în luptă. Câinii atacau inamicul și calul acestuia. În Asiria există o rasă de câini de luptă care semăna cu digii actuali. Romanii foloseau și ei câini în bătălii și chiar îi îmbrăcau în armuri speciale. Ulterior câinii serveau drept agenți de legătură. De exemplu, câinele lui Petru I, care și-a însoțit stăpânul în toate campaniile lui de luptă, îi ducea ordinele la comandanți și se întorcea cu rapoartele lor. În secolul nostru câinii au fost folosiți în calitate de sanitari, de mineri pentru explodarea tancurilor inamicului ș.a.<br />
<br />
Câinele-lup pe nume Jack a transportat în cursul Celui de-al doilea Război Mondial 2932 rapoarte de luptă. El a trecut de mai multe ori râuri mari (de exemplu, Niprul), a fost rănit de trei ori. Un alt câine - Dick - a găsit 1728 mine. Mulți copii au auzit despre renumiții câini de frontieră, unul dintre care a fost - Ingus - câinele grănicerului N.Carațiupa.<br />
<br />
Dar cât de mult le datorează câinilor știința. Să ne amintim de câinii Laika, Belka și Strelka care au zburat în cosmos. Renumitul fiziolog sovietic I.Pavlov a studiat activitatea nervoasă superioară având drept obiect de cercetare câini. La Sankt-Petersburg, în grădina Institutului de medicină experimentală se află un monument consacrat câinelui. Câinele e un prieten credincios al omului. În prezent se cunosc 400 rase de câini: de serviciu, de vânătoare și decorativi. Printre amatorii ce cresc, educă și dresează câini sunt și mii de copii.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1OXvcZ2RwPVgVhh_dfTikH369sZ_xtI05XbOJGNp1bNXAWuiGNOIJctvcraitRF2hIcT3Vc4ecCD0Kl9PzdQGRBMGOSVDCrxDUZedMA6qHCdG6tTuBwDtLBLn_AKHiwRv9k4exV1Ta6w/s1600/vulpea-roscata.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="vulpea comuna" border="0" data-original-height="923" data-original-width="1400" height="262" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1OXvcZ2RwPVgVhh_dfTikH369sZ_xtI05XbOJGNp1bNXAWuiGNOIJctvcraitRF2hIcT3Vc4ecCD0Kl9PzdQGRBMGOSVDCrxDUZedMA6qHCdG6tTuBwDtLBLn_AKHiwRv9k4exV1Ta6w/s400/vulpea-roscata.jpg" title="Vulpea roșcată" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Vulpea roșcată</i></td></tr>
</tbody></table> <b>Vulpea comună</b> sau <i>vulpea roșcată</i> e unul dintre animalele sălbatice întâlnite și prin părțile noastre. Despre șiretenia și dibăcia ei au fost compuse multe povești. Și, într-adevăr, vulpea e extrem de precaută, scapă cu mare iscusință de urmăritori, iar în timpul vânătorii recurge la cele mai variate și mai interesante vicleșuguri. Vulpea populează cea mai mare parte din teritoriul țării noastre. Ea evită pădurile dese și întinse, preferând păduricile, ce alternează cu câmpii deschise, iar în stepă - râpe acoperite cu tufișuri. De câte o raită și prin așezările omenești dens populate. Vulpea un animal folositor. Ea e una din principalele specii de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/animalele-de-blana.html">animale de blană</a> din țara noastră. În afară de aceasta, vulpea se hrănește cu șoareci de câmp, care aduc daune agriculturii. Cât privește păsările de casă, vulpea le atacă cu mult mai rar decât se crede.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvMEQM5WT0EIXsGD16p7e6mWNQiIoZSUWZr7XMHda50nmEvBSvMY1KDZIabPyrs9O6UJThaDEph8Y-hllO9dLrmNz2Noj9wSbCATTRuckG0erE0mB6Lrl7bqqMeg1_Of6A_VnIV1h7DjE/s1600/enot.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="caine enot" border="0" data-original-height="1536" data-original-width="1024" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvMEQM5WT0EIXsGD16p7e6mWNQiIoZSUWZr7XMHda50nmEvBSvMY1KDZIabPyrs9O6UJThaDEph8Y-hllO9dLrmNz2Noj9wSbCATTRuckG0erE0mB6Lrl7bqqMeg1_Of6A_VnIV1h7DjE/s320/enot.jpg" title="Enotul" width="213" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Enotul</i></td></tr>
</tbody></table> În pădurile din sudul Extremului Orient trăiește câinele <b>enot</b> - singurul reprezentant al canidelor care hibernează. Câinele enot a fost aclimatizat cu succes în partea europeană a fostei URSS. Blana lui lungă și deasă e una dintre cele mai călduroase. Se hrănește enotul cu diferite animale mici, mai ales, cu șoarec de câmp. Mănâncă, de asemenea, fructe, pomușoare, cereale.În America de Sud trăiesc circa 10 specii de vulpi sud-americane de mărimea șacalului, cu picioarele lungi și puternice.<br />
<br />
E destul de original și un alt animal sud-american - <b>lupul cu coamă</b>. În America de Sud și în America Centrală trăiește câinele de pădure, cu corpul îndesat, picioarele relativ scurte și care se aseamănă cu câinii noștri de curte. El populează desișurile din apropierea apelor, este un înotător admirabil și tot în <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/apa.html">apă</a> poate să vâneze porci de apă (mai numiți capibara), asemănătoare cu cobaii.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXpEOZhEqzZ4JZh_qaJuzw7Xe9As3yrBFp6gF5fcZFS9_3fJKGGjL_RvPW9Rb7B0JbRNnmPRM44sQVxXsB7eLrO205wReJqD65CFTaboN4qatcNLfyizxJ-MMI_Lf4-lLeHcZ90DBoUYk/s1600/lup-cu-coama.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="lup cu coama" border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXpEOZhEqzZ4JZh_qaJuzw7Xe9As3yrBFp6gF5fcZFS9_3fJKGGjL_RvPW9Rb7B0JbRNnmPRM44sQVxXsB7eLrO205wReJqD65CFTaboN4qatcNLfyizxJ-MMI_Lf4-lLeHcZ90DBoUYk/s400/lup-cu-coama.jpg" title="Lupul cu coamă" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Lupul cu coamă</i></td></tr>
</tbody></table><br />
În Asia de Sud și de Sud-Est este răspândit <b>lupul cenușiu</b>. În țara noastră acest animal se întâlnește foarte rar.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5_vfmnElO73CaQDgLn00ow6HJKI1hclR3mZHhK4SPXhg9XRmqVxJJlaod7QiWZQR0RSwWH_izedN_aszWFFxEY1tzmbuu0JlQAEtK2TSKP2jsTO0hd2G2qGxKB3LC2cU19T5rP7hWyiI/s1600/hiena.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="ciine hiena" border="0" data-original-height="536" data-original-width="951" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5_vfmnElO73CaQDgLn00ow6HJKI1hclR3mZHhK4SPXhg9XRmqVxJJlaod7QiWZQR0RSwWH_izedN_aszWFFxEY1tzmbuu0JlQAEtK2TSKP2jsTO0hd2G2qGxKB3LC2cU19T5rP7hWyiI/s400/hiena.jpg" title="Hiena" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Hiena</i></td></tr>
</tbody></table> Câinele <b>hienă</b>, deși seamănă foarte puțin cu lupul cenușiu, e o rudă de-a lui. El e un animal zvelt, de mărimea unui lup, de colorație neobișnuită, vie, din pete albe-galbene; populează savanele africane. Adunându-se în haite de 40-60 indivizi, vânează antilope. În lipsa copitatelor se hrănește, de asemenea, cu rozătoare și păsări.<br />
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-44936600139863339212019-09-10T11:30:00.001+03:002019-09-10T11:30:15.058+03:00Ihtiologia<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBxxOy7YcNXhyphenhyphen3NDRsQdt68bl9VLZ9n4uQZeB9Rn2YtvQRP3MKip_pr019YlunoJyMwe1TDsplCx-2x_fPFziSZ8ev9aYavu7ue8NrJDR6o8hy4i7s_eKIg99lMVUup20XdqHzLZozKUk/s1600/pe%25C8%2599ti.jpg" imageanchor="1"><img border="0" data-original-height="776" data-original-width="1200" height="412" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBxxOy7YcNXhyphenhyphen3NDRsQdt68bl9VLZ9n4uQZeB9Rn2YtvQRP3MKip_pr019YlunoJyMwe1TDsplCx-2x_fPFziSZ8ev9aYavu7ue8NrJDR6o8hy4i7s_eKIg99lMVUup20XdqHzLZozKUk/s640/pe%25C8%2599ti.jpg" width="640" /></a></div><br />
<b>Ihtiologia</b> (din grec. ”ichthys”- pește și ”logos” - știință) este o ramură a <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/02/zoologia.html">zoologiei</a> care se ocupă cu studiul <b>peștilor</b>. Cercetează, în special, morfologia și <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/anatomia.html">anatomia</a>, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/10/interdependentele-ecologice.html">ecologia</a> și comportamentul, dezvoltarea istorică, legitățile varierii numerice a populațiilor de pești. Ea are, de asemenea, menirea să elaboreze metodele de estimare a rezervelor economice de pește și prognozarea cantităților de pește ce poate fi prins. <b>Ihtiologia generală</b> studiază structura corpului, particularitățile fiziologice ale peștilor, principalele elemente ale ciclului lor vital (înmulțirea, dezvoltarea, nutriția, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/01/variabilitatea.html">variabilitatea</a>, migrația), influența factorilor abiotici (temperatura apei, gazele dizolvate, conținutul de săruri, lumina, sunetul ș.a.) asupra populațiilor de pești. Pe baza ihtiologiei generale s-au format un șir de discipline independente, ca fiziologia și embriologia peștilor, piscicultura, bolile peștilor ș.a.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKxk_lCyt01EdwjPeoTuDoF8K17qDnEmu_y67YRyfockqLgfwka0HYr91S6fGv_2v-S6bcA3BgsnLWzX9TYWR3wAe5nswSQ8gH_EkYTmjn25VWpj-7KIqPrzOgZfYJlrIbvX0bykkcgeM/s1600/biban.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="biban pește de rîu" border="0" data-original-height="330" data-original-width="620" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKxk_lCyt01EdwjPeoTuDoF8K17qDnEmu_y67YRyfockqLgfwka0HYr91S6fGv_2v-S6bcA3BgsnLWzX9TYWR3wAe5nswSQ8gH_EkYTmjn25VWpj-7KIqPrzOgZfYJlrIbvX0bykkcgeM/s400/biban.jpg" title="Biban - pește de rîu" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Biban - pește de rîu</i></td></tr>
</tbody></table><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNURcYuuHHTTJO8yR074rXsB3oX_auNwXaWv629ZxTy_UDUIMAHKRsiDJlo0dGURD736QjUs0EFDCDnkJ8-waLyw_L-JGV0CME0VwgBnI9fUWU4zn5MrPs2j5b8tz4-_Y4XXoliu1ODA8/s1600/halibut.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="halibutul pește de mare" border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNURcYuuHHTTJO8yR074rXsB3oX_auNwXaWv629ZxTy_UDUIMAHKRsiDJlo0dGURD736QjUs0EFDCDnkJ8-waLyw_L-JGV0CME0VwgBnI9fUWU4zn5MrPs2j5b8tz4-_Y4XXoliu1ODA8/s400/halibut.jpg" title="Halibut - pește de mare" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Halibut - pește de mare</i></td></tr>
</tbody></table><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsSPLfL9dXQkQWmh7BkMC-7b0NP8IRjGdXsVzRnHYD5W4SGaY5-C35WNhgc2mNUuB2aLVL-E3xa53zLlgnZyTvEumFpepPw9cIpeCd-pVJwuszHTLuJ3MgG5vJxVYqb8gvbSTNm_IX8d4/s1600/pestele-spada.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="337" data-original-width="739" height="181" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsSPLfL9dXQkQWmh7BkMC-7b0NP8IRjGdXsVzRnHYD5W4SGaY5-C35WNhgc2mNUuB2aLVL-E3xa53zLlgnZyTvEumFpepPw9cIpeCd-pVJwuszHTLuJ3MgG5vJxVYqb8gvbSTNm_IX8d4/s400/pestele-spada.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Peștele-spada- pește de ocean</i></td></tr>
</tbody></table> <b>Ihtiologia particulară</b> studiază sistematica peștilor, importanța peștilor în viața omului. Sunt cunoscute lucrările unor savanți sovietici de vază ca L.S. Berg, A.N. Derjavin, V.K. Soldatov, E.K. Suvorov, I.F. Pravdin, P.G. Borisov, G.V. Nikolskii.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBIane487qlC5pAQ2ZBVbnYHjmgA-CkwOUZhT5QlvBURl6dSgTc5Kpi2_HueKfe-ynqQVG4d-mdOCC60ahk7MeIaBiz0B0Qcd34c4ZlCjaRzCgTwGRPIBzQG8HZl2kTnUf1CuXsVh7p2Q/s1600/structura-pestilor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="anatomia peștilor" border="0" data-original-height="1000" data-original-width="1500" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBIane487qlC5pAQ2ZBVbnYHjmgA-CkwOUZhT5QlvBURl6dSgTc5Kpi2_HueKfe-ynqQVG4d-mdOCC60ahk7MeIaBiz0B0Qcd34c4ZlCjaRzCgTwGRPIBzQG8HZl2kTnUf1CuXsVh7p2Q/s400/structura-pestilor.jpg" title="Structura Peștelui" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Structura unui pește</i></td></tr>
</tbody></table><br />
Pe baza <b>cercetărilor ihtiologice</b> se determină cât pește se poate pescui în mări și oceane, în bazinele de apă dulce, se planifică dezvoltarea în continuare a pisciculturii, se prevede modificarea resurselor de materii prime ca urmare a exploatării lor intense de către om. În ultimii ani s-au intensificat cercetările ihtiologice în domeniul acvaculturii, inclusiv și a celei de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/apa.html">apă</a> caldă, legată de lărgirea rețelei de stații hidro- și atomoelectrice.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-81254747359621442122019-09-06T13:25:00.001+03:002019-09-23T10:22:12.583+03:00Cactușii<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_H5AwU9fSAj7cGxOagJ1yHXnL0buTmftktR1FWBnSu5xblVIaTzsbc89vdnaj07_3-nOqzECf1wrFWNXfQJWWI7ut3zM-FtxN0ge1NgwpUL3WoVY4bxvuVAlf-__Y7_lRLWTPk71Nae8/s1600/cactusi.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="cactusi" border="0" data-original-height="415" data-original-width="740" height="358" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_H5AwU9fSAj7cGxOagJ1yHXnL0buTmftktR1FWBnSu5xblVIaTzsbc89vdnaj07_3-nOqzECf1wrFWNXfQJWWI7ut3zM-FtxN0ge1NgwpUL3WoVY4bxvuVAlf-__Y7_lRLWTPk71Nae8/s640/cactusi.jpg" title="Cactușii" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cactușii</i></td></tr>
</tbody></table>
<i>Cactuși</i> este denumirea plantelor din familia <b><i>cactacee</i></b>. În natură există peste 3000 specii de cactuși. Patria acestor „<i>arici verzi</i>” din lumea vegetală este continentul american. Ea se întinde de la Canada până la Patagonia, cuprinzând și unele insule din Oceanul Pacific și Oceanul Atlantic.<br />
<br />
Cactușii sunt răspândiți în zonele de deșert, de semideșert, în zonele de stepă și în pădurile tropicale, atât de litoral, fiind mereu stropiți de apa sărată a oceanului, cât și în raioanele muntoase, ridicându-se uneori până la 5000 m de asupra nivelului mării.<br />
<br />
<b>Cactușii</b> au apărut pe Pământ cu mai bine de 55 mln de ani în urmă. Strămoșii acestor <a href="https://www.florart.md/plante-camera" target="_blank">plante originale</a> au trăit în condițiile favorabile ale tropicelor și sub-tropicelor și aveau tulpini și frunze obișnuite, ca și alte plante. Pe măsura schimbării condițiilor climatice, care deveneau tot mai aride, se schimbau și cactușii, adaptându-se la condițiile extremale de existență. Frunzele lor s-au transformat în spini, ghimpi, țepi și perișori, care ne surprind prin diversitatea de forme, culori și dimensiuni. Tulpinile cactușilor s-au îngroșat treptat, devenind cărnoase și fiind, de cele mai dese ori, acoperite cu o pojghiță de ceară. Datorită acestor particularități (care sunt o adaptare la condițiile de secetă), aceste plante folosesc într-un mod foarte economic <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/apa.html" target="">apa</a> pe care o acumulează cu mare greutate.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBjoWS3LfJllaPHS95at-pKUGknpABhOetBW2Dh8BJDqUN8SdEu7_rSHuSgKQRNBeqYN5voH7_SJx75Hoc1xtt2LBKFGh5eWLFXLxDVzrXnb0z03eUM1Tw0C8asZDWViiHudPe3PpQbV8/s1600/Disocactus-flagelliformis.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="800" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBjoWS3LfJllaPHS95at-pKUGknpABhOetBW2Dh8BJDqUN8SdEu7_rSHuSgKQRNBeqYN5voH7_SJx75Hoc1xtt2LBKFGh5eWLFXLxDVzrXnb0z03eUM1Tw0C8asZDWViiHudPe3PpQbV8/s400/Disocactus-flagelliformis.jpg" width="297" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Disocactus flagelliformis - cactus de Mexic</i></td></tr>
</tbody></table>
Și totuși, în pădurile tropicale mai întâlnim și azi cactuși înzestrați cu frunze adevărate, cum sunt de exemplu, speciile străvechiului gen pereschia.<br />
<br />
Cactușii pot avea formă de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/arborii.html">arbori</a>, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/11/arbustii-si-subarbustii.html">de arbuști, de semiarbuști</a> sau de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2018/09/erbaceele.html">plante erbacee</a>. Există cactuși pitici, cu înălțimea de numai 1-2 cm și cactuși cu înălțimea până la 10-12 m (<i>Cereus Dayami</i> din Argentina, care atinge circa 25 m înălțime și e un adevărat gigant în lumea cactușilor); cactuși cu tulpina în formă de coloană, de candelabru și cactuși- „<i>butoaie</i>”, care pot acumula până la 2500-3000 l de apă.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0wIslOLOoAbHy8dNp9p_EvzVeRdJ53IoY8Jsb4KffRHE8YYdM5QD0rIO_K7dS0RabTWRPF2rDPIK4Xqs9D07tMnccoEV8iX-sciNJR2jSxIeTLzLyB5-5euP-1h0-nfjgjTJPGBw-oCg/s1600/cereus-dayami.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="cactus gigantic cereus daiami" border="0" data-original-height="800" data-original-width="600" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0wIslOLOoAbHy8dNp9p_EvzVeRdJ53IoY8Jsb4KffRHE8YYdM5QD0rIO_K7dS0RabTWRPF2rDPIK4Xqs9D07tMnccoEV8iX-sciNJR2jSxIeTLzLyB5-5euP-1h0-nfjgjTJPGBw-oCg/s400/cereus-dayami.JPG" title="cactus gigantic" width="300" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cactusul gigantic - Cereus Dayami</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>Cactușii</b> în floare reprezintă o adevărată feerie, cucerindu-ne prin diversitatea culorilor. Florile lor pot avea de la 2 mm în diametru (la unele specii de <a href="https://www.florart.md/plante-camera/ripsalis"><i>ripsalis</i></a>) pînă la la 45 cm (la unele specii de <i>hilocereus</i>).<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0_rmf_MdQUxyREgJB-ObDdD8KsLlUYFtuNqk0gr3Q8eMl6vRn9Yfx-weOZTaVYOgqtCcLKoCbVSWVrvlWA_ga-e2rx9GcVN1FaQ4kB2ZgUnHS_9rJLFBtSv8dnk2wc16bonEjKnWJm9Y/s1600/cactusi-mini.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="cactusi mini" border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1071" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0_rmf_MdQUxyREgJB-ObDdD8KsLlUYFtuNqk0gr3Q8eMl6vRn9Yfx-weOZTaVYOgqtCcLKoCbVSWVrvlWA_ga-e2rx9GcVN1FaQ4kB2ZgUnHS_9rJLFBtSv8dnk2wc16bonEjKnWJm9Y/s400/cactusi-mini.jpg" title="Cactuși miniaturali" width="267" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Cactușii mini</i></td></tr>
</tbody></table>
Majoritatea <b>cactușilor</b> se caracterizează prin polenizare încrucișată: cu ajutorul <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/01/insectele.html">insectelor</a>, vântului, păsărilor (minunatele colibri) și chiar a liliecilor.<br />
<br />
Ziua în pustiu <a href="https://www.enciclopedia.biz/2015/10/aerul.html">aerul</a> și solul se înfierbântă, iar noaptea temperatura lor scade până la 10-12°C. La o scădere de temperatură atât de bruscă umezeala care se găsește în aer, fie chiar și în cantități mici, noaptea se depune pe cactuși și pe sol, sub formă de rouă. Iată acum încep să lucreze acumulatorii de umezeală: ghimpii, perișorii și rădăcinile laterale, pe care cactusul și le împrăștie ca pe o plasă, până la o distanță de 4-5 m. Rădăcina principală servește, în special, pentru fixarea tulpinii de pământ. La mulți cactuși rădăcina principală este îngroșată, servind drept „depozit” de substanțe nutritive.<br />
<br />
Cunoașterea particularităților de trai ale cactușilor în natură are o mare importanță pentru crearea condițiilor necesare acestor viețuitoare ghimpoase de pe pervazurile noastre. Cactușii originari din pustiu au nevoie mult de soare, ei trebuie expuși la lumină circa 3-4 ore pe zi.<br />
<br />
Însă soarele prea fierbinte le provoacă arsuri - pe lăstarii tineri apar niște pete galbene. Deosebit de periculos este soarele de primăvară, când cactușii după repausul lor de iarnă încep să crească. Primăvara ei trebuie obișnuiți treptat cu soarele, umbrindu-i cu hârtie albă sau cu tifon. La fel se procedează și vara, când îi scoate la fereastră sau în grădină. Cactușii au neapărată nevoie de aer proaspăt și dacă nu aveți posibilitate să-i duceți în grădină, aerisiți mai des încăperea unde se află acestea. Nu uitați, însă, că „<i>aricii verzi</i>” pot și să „răcească”, ei nu suportă curenții de aer.<br />
<br />
Deși majoritatea cactușilor sunt locuitori ai pustiului, nu procedăm corect atunci când îi udăm rar, indiferent de anotimp. Vara pământul din ghivece trebuie să fie umed. Dacă solul este uscat, rădăcinile subțiri pier, iar dacă are prea multă apă - toată planta putrezește. Pe timp cald, însorit cactușii trebuie udați de 2-3 ori pe săptămână, când e arșiță - mai des, iar pe timp ploios și posomorât - mai rar. Această regulă trebuie să o știți bine. Vara e bine să-i stropim zilnic cu ajutorul unui pulverizator sau săi udăm cu o stropitoare. Cactușii trebuie stropiți dimineața devreme, când soarele abia răsare, sau seara. Nu se stropesc numai cactușii acoperiți cu perișori albi lungi și deși, deoarece apa îi încâlcește perișorii, lipsind planta de farmec.<br />
<br />
Cactușii vor fi udați numai cu apă moale (e de dorit cu apă de ploaie) de temperatura camerei. Apa dură care conține multe săruri de calciu și magneziu este dăunătoare pentru cactuși, mai ales, pentru cei tineri. Vara plantele se udă cu apă acidulată: la 1 L de apă se adaugă o boabă de cristale de acid citric sau boric. Fiți atenți, ca această apă să nu nimerească direct pe plantă.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXTle9DvlVwrFig2Z6EM8J-NHKOtyZMlY-xUiN5m9M6E6qT7mTRfs7xBGxkD2iGPq1YrwNBK5M5uR9X_Qd571LPmMJcFVKayB56A0GL8d2RBRT-hjqmihukS0KmRFWoJFhmIGgIeVeLfI/s1600/cactusii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="942" data-original-width="1600" height="376" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXTle9DvlVwrFig2Z6EM8J-NHKOtyZMlY-xUiN5m9M6E6qT7mTRfs7xBGxkD2iGPq1YrwNBK5M5uR9X_Qd571LPmMJcFVKayB56A0GL8d2RBRT-hjqmihukS0KmRFWoJFhmIGgIeVeLfI/s640/cactusii.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Cactuși și suculente</td></tr>
</tbody></table>
Pentru cactușii din emisfera de nord sfârșitul toamnei și iarna (de la mijlocul lunii noiembrie până la sfârșitul lui februarie) este perioada de repaus. Cum să-i îngrijim în acest timp? Trebuie să-i așezăm într-un loc răcoros și luminos, de altfel ei vor continua să crească, lăstarii lor vor deveni lungi, subțiri și de o culoare verde-deschisă. <b>Cactusul </b>se va atrofia, va crește încet și nu va înflori niciodată. De aceea ghivecele se vor aranja pe pervaz pe un suport de lemn și cât mai aproape de geam. Pentru a-i izola de aerul cald din cameră, la înălțimea de 50-60 cm se va fixa o peliculă de polietilenă. Aveți grijă ca temperatura aerului de lângă cactuși să nu depășească valoarea de 15°C.<br />
<br />
Se recomandă ca iarna să nu le turnăm cactușilor prea multă apă. La frig și când au umezeală în exces ei pot să putrezească. Dacă iernează la temperatura de 6-8°C, ei trebuie udați aproximativ odată în lună, la 10-15°C - cel mult de două ori pe lună. E bine ca și iarna cactușii să fie stropiți cu apă caldă odată pe săptămână.<br />
<br />
Se pun la iernat cactuși sănătoși, neatacați de <a href="https://www.enciclopedia.biz/2017/01/daunatorii-plantelor.html">dăunători</a>. Trecerea de la perioada de vară la cea de iarnă, și invers, se va face în mod treptat.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-61350657450845522872019-05-01T13:19:00.000+03:002019-05-01T13:19:15.600+03:00Caii <b>Calul </b>a fost dine cele mai străvechi timpuri un prieten credincios al plugarului, ostașului, <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/04/vanatoarea.html">vânătorului</a> și călătorului, fiind totodată cel mai sigur și mai comod mijloc de transport. Chiar și în secolul nostru mașinizat, el este necesar pentru efectuarea unor lucrări agricole, pentru sport. Se poate spune la sigur că omul nu va renunța niciodată la acest minunat animal care, pe lângă foloase directe ce le aduce, ne oferă și o deosebită plăcere estetică. Nu există alt animal care să fie pomenit atât de des în narațiunile, cântecele, ghicitoarele populare. Sunt numeroase descrierile și fascinante imaginile calului în literatură, pictură, sculptură.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgf9nNgCuyBQzmcLBsd5l3GPFay_ukQLujyW8m8MjCehhvNAQBgALbjEQ0E4Wp1LkT9jj4qbOzYViRnqkVY0MHKigXSGWhyua_AZpcXgXRz4Pl6BKlN2byg6Mnoa8PrVEUEQDysHZzV46E/s1600/caii.jpg" imageanchor="1"><img alt="caii" border="0" data-original-height="813" data-original-width="1220" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgf9nNgCuyBQzmcLBsd5l3GPFay_ukQLujyW8m8MjCehhvNAQBgALbjEQ0E4Wp1LkT9jj4qbOzYViRnqkVY0MHKigXSGWhyua_AZpcXgXRz4Pl6BKlN2byg6Mnoa8PrVEUEQDysHZzV46E/s640/caii.jpg" title="Cai" width="640" /></a></div>
<br />
Unul dintre strămoșii fosili ai cailor a fost <b>hiracoteriul </b>(<i>Hyracotherium</i>) - un animal de mărimea unei vulpi. <a href="https://www.enciclopedia.biz/2018/03/evolutia.html">Evoluția</a> calului a fost studiată amănunțit de eminentul savant rus <a href="https://www.enciclopedia.biz/2019/04/aleksandr-onufrei-kovalevski.html">V.O. Kovalevskii</a>. Pe baza acestui studiu el a demonstrat că relativa structură <i>”rațională”</i> a organismelor se formează în legătură cu anumite condiții de mediu. De exemplu, calul s-a adaptat la alergarea în spații deschise și la hrănirea cu vegetație aspră.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFShSKHmiQxLtyhjOQRGdJeHb5BN3dQh8QPfVTIbZ6muCc0O-stN7pY9IMzD8xBuiHW_L4xOfo-fWn6pMv6iTFf5EnirBLjgQSXWHEh3mWM-kZLKO3nS96HOnj4tO_IgHHUIqBM2-W12c/s1600/hyracotherium.webp" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="hyracotherium" border="0" data-original-height="311" data-original-width="468" height="265" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFShSKHmiQxLtyhjOQRGdJeHb5BN3dQh8QPfVTIbZ6muCc0O-stN7pY9IMzD8xBuiHW_L4xOfo-fWn6pMv6iTFf5EnirBLjgQSXWHEh3mWM-kZLKO3nS96HOnj4tO_IgHHUIqBM2-W12c/s400/hyracotherium.webp" title="Hyracotherium" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Hyracotherium</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<b>Caii</b> sunt animale de talie mare, zvelte, au picioarele lungi, cu degetul al treilea puternic dezvoltat și acoperit cu o copită cornoasă. Această copită îi servește ca suprafață de sprijin și pentru a se apăra de dușmani.<br />
<br />
Familia cailor face parte din ordinul <b>imparicopitatelor</b>. Ea include 3 specii actuale de zebre africane (cvaga - cea de-a patra specie- a fost nimicită aproximativ acum 150 ani), măgarul sălbatic, culanul, calul Prjevalschi și caii domestici. Până nu demult în Europa mai trăiau două subspecii de cai sălbatici - <i>tarpanul de stepă</i> și <i>tarpanul de pădure</i>. Ultimul tarpan a pierit la sfârșitul secolului XIX. Prin selecție inversă au fost obținuți cai tarpanoizi foarte asemănători cu tarpanul de stepă. Câteva animale de acest fel există în sectorul polonez al rezervației naturale <i>”Belovejskaia Pușcea”</i>. Soarta cailor sălbatici e tristă. Timp îndelungat omul i-a nimicit necruțător. Se poate considera că, de exemplu, calul Prjevalschi s-a păstrat doar în grădinile zoologice, în natură e prea puțin probabil să mai existe vre-un exemplar. Împreună cu el în <i>Cartea Roșie</i> mondială au fost incluși culanul, măgarul sălbatic, zebra-de-munte, care fără întreprinderea unor măsuri speciale de ocrotire vor dispărea de pe fața Pământului.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3V7DxWzgiWl359drhB1M5WbwdbObovH8eajSc792hzvWTNHs6EZXkqnf3hbeusWgwF5FgZ0tOtTEAO2KmR_wvvXwR4M5rDY2uMB_OqWmT2vByK4zUMgc7goJDcrq5HYGrm903hGksO5I/s1600/tarpan.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="tarpan" border="0" data-original-height="1068" data-original-width="1600" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3V7DxWzgiWl359drhB1M5WbwdbObovH8eajSc792hzvWTNHs6EZXkqnf3hbeusWgwF5FgZ0tOtTEAO2KmR_wvvXwR4M5rDY2uMB_OqWmT2vByK4zUMgc7goJDcrq5HYGrm903hGksO5I/s640/tarpan.jpg" title="Tarpan" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Tarpan</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<br />
În prezent pe glob există circa 300 de rase de cai domesticiți. Pe timpul Uniunii RSS se creșteau 50 de rase. Printre care se întâlneau cai de tracțiune, de călărie și tracțiune, de călărie și povară și rase de călărie. În țara noastră sunt crescute următoarele rase de cai: Ahal-techin (una dintre cele mai vechi), Orlov, arab, de Don, de tracțiune Vladimir, pur sânge de călărie ș.a.<br />
<br />
Până nu demult caii erau principala forță de tracțiune. Odată cu dezvoltarea rapidă a mecanizării agriculturii și transportului numărul de cai s-a redus considerabil. Însă și astăzi în condiții casnice caii sunt folosiți la anumite munci agricole, silvicole ș.a.<br />
<br />
Mișcările proprii cailor (numite și alură) sunt pasul, trapul, buiestrul (pășesc dintr-o dată cu picioarele din stânga, apoi cu cele din dreapta), galopul, galopul (goana) mare.<br />
<br />
În țara noastră sunt circa 100 crescătorii de cai. Pe timpul Uniunii Sovietice exista și un Institut unional de cercetări științifice în domeniul creșterii cailor.<br />
<br />
<b>Creșterea cailor</b> este o ramură a sectorului zootehnic care furnizează și valoroase produse alimentare - carne, lapte. Laptele de iapă și cumâsul (lapte de iapă fermentat - băutură cu proprietăți curative) conțin multă vitamină. O sarcină importantă este, de asemenea, creșterea unor rase de cai pentru sport.<br />
<br />
În ultimii ani interesul oamenilor pentru cai a crescut. Acum pe tot mai mulți oameni îi pasionează sportul cu cai. Nu-i deloc simplu să înveți un cal să execute diverse mișcări complicate sau să învingă obstacolele pe un teren accidentat. Pentru aceasta și călărețul și calul au nevoie de antrenamente de ani de zile. Sportul practicat cu caii de curse sau hipismul (cursele, alergările, jocurile hipice) e o artă dificilă dar pasionantă.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-79937675119700275442019-04-04T12:22:00.001+03:002019-04-04T12:22:30.789+03:00Aleksandr Onufrei Kovalevski<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinQsaMV3SdZaisB4VIwDrwrhqVREYPiuIHDf88JNoszxERp0CDIvar5ZOUBcZmk0b-50cf8gnTlcz5gdbtqP32rwznVWU1iZQJtQgunaXEqzncc5bYqwC1HZZ_1Un4yRPp3EOjxwtThc8/s1600/Alexander_Kovalevsky.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1552" data-original-width="1164" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinQsaMV3SdZaisB4VIwDrwrhqVREYPiuIHDf88JNoszxERp0CDIvar5ZOUBcZmk0b-50cf8gnTlcz5gdbtqP32rwznVWU1iZQJtQgunaXEqzncc5bYqwC1HZZ_1Un4yRPp3EOjxwtThc8/s400/Alexander_Kovalevsky.JPG" width="300" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Aleksandr Onufrei Kovalevski (1840-1901)</i></td></tr>
</tbody></table> <b>A.O. Kovalevski</b> a fost un eminent biolog rus, cercetător în domeniul embriologiei. El s-a născut în regiunea Vitebsc (Belarus). La vârsta de 16 ani intră la școala de ingineri pentru căile de comunicație, dar curând se transferă la Universitatea din Petersburg, secția de științe ale naturii a facultății de fizică și matematică. Acolo el face cunoștință cu lucrarea lui <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/09/charles-darwin.html">Ch. Darwin</a> „Originea speciilor” și devine adeptul și propagatorul <a href="https://www.enciclopedia.biz/2018/03/evolutia.html">teoriei evoluționiste</a>, ceea ce nu era deloc ușor pe timpul despotismului țarist și a obscurantismului religios. În prezent, când învățătura evoluționistă a lui Darwin este acceptată de întreaga omenire, e greu să ne închipuim de câtă insistență și talent a fost nevoie pentru a o apăra.<br />
<br />
Pentru a studia nevertebratele inferioare și <a href="https://www.enciclopedia.biz/2016/02/vertebratele.html">vertebratele</a>, savantul a trebuit să plece la Marea Mediterană. Acolo el a studiat dezvoltarea <b>branhiostomei</b> – reprezentant al animalelor inferioare cordate. Și aceste cercetării-au adus o faimă mondială.<br />
<br />
Mai târziu <b>A.O. Kovalevski</b> devine profesor la Universitatea din Kiev, apoi la cea din Odesa. El a publicat peste 115 lucrări de o colosală însemnătate pentru dezvoltarea științei mondiale. Până la A.O. Kovalevski nu se știa nimic despre dezvoltarea nevertebratelor și animalelor cordate inferioare. În colaborare cu I.I. Mecinikov el a aplicat pentru prima dată în lume metoda comparativă în embriologie și a demonstrat unitatea în originea și dezvoltarea lumii animale pe Pământ, confirmând pe deplin învățătura lui Ch. Darwin. În aceasta și constă marele său merit.Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8084114095479563043.post-89975455634041171622019-03-18T10:42:00.001+02:002019-03-18T10:42:52.363+02:00Ihtiozaurii<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivoD9T17RQuda9KWUNwxQo3Lik4vt7GYOlwgIt2OMZUULmZgOQI47n1d7No0KPT7vI25U2YEUSEWkPwDx1Auxywh7weIwlCDTvokHdnri9rxrg1A4x_gHTABREDCYDjud1I7u0rfPK7vI/s1600/ihtiozaur.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="ihtiozaurul" border="0" data-original-height="427" data-original-width="800" height="339" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivoD9T17RQuda9KWUNwxQo3Lik4vt7GYOlwgIt2OMZUULmZgOQI47n1d7No0KPT7vI25U2YEUSEWkPwDx1Auxywh7weIwlCDTvokHdnri9rxrg1A4x_gHTABREDCYDjud1I7u0rfPK7vI/s640/ihtiozaur.jpg" title="Ihtiozaur" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Ihtiozaurul</i></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<b>Ihtiozaur</b> este denumirea dată unor reptile marine fosile din era mezozoică. În traducere denumirea lor înseamnă <i>"reptilă-pește"</i>, ceea ce subliniază asemănarea acestor animale cu peștii. Oamenii de știință au constatat, însă, că ihtiozaurii aveau caractere morfologice proprii mai multor grupe de animale. Încă renumitul savant francez <i>Jean Cuvier</i> a spus, că ihtiozaurul avea bot de delfin, dinți de crocodil, craniu de șopârlă, coadă de balenă, vertebre de pește. Și, într-adevăr, aceste animale aveau corpul fusiform (cu aspect de pește), foarte adaptat pentru înotul rapid. Craniul lor se asemăna cu cel al delfinilor, botul era lung și avea un număr mare de dinți subțiri și ascuțiți situați pe maxilare, iar gâtul era redus. Membrele <b>ihtiozaurului</b> erau modificate în labe înotătoare puternice. Cele anterioare, erau mai dezvoltate decât cele posterioare și în timpul înotului serveau drept cârmă. Înotătoarea codală mare era situată ca la pești, vertical. Unica înotătoare dorsală îndeplinea funcția de stabilizator al mișcării. Ihtiozaurii erau vivipari (nășteau pui vii). Au fost descoperite scheletele unor indivizi mari, în interiorul cărora se aflau schelete de ihtiozauri micuți. Erau animale răpitoare, se hrăneau cu pești, moluște cefalopode (belemniți, amoniți ș.a.). Fosile de ihtiozauri se întâlnesc în rocile mezozoice din America de Nord și Europa (România, Germania, Anglia, unele regiuni din fosta URSS). Un schelet aproape întreg de ihtiozaur a fost găsit și pe teritoriul Republicii Moldova în apropierea orășelului Otaci, raionul Ocnița.</div>
Mad Koshkahttp://www.blogger.com/profile/04291509142761898986noreply@blogger.com0