Ereditatea (de la cuvântul latinesc hereditas - moștenire) este însușirea organismelor vii de a păstra și a transmite descendenților anumite caractere. Ea se manifestă elocvent în asemănarea dintre părinți (genitori) și copii (progeni). Datorită eredității fiecare specie de plante și animale își păstrează din generație în generație trăsăturile caracteristice.
Ereditatea asigură organismelor menținerea la urmași a aspectului exterior, structurii și funcțiilor, fapt care contribuie la conservarea speciilor. Pe această cale multe specii își pot păstra fără modificări esențiale identitatea. În bucăți de chihlimbar au fost descoperiți țânțari care au existat cu milioane de ani în urmă și care aproape că nu se deosebesc de țânțarii pe care îi vedem în prezent. Crosopterigienii sunt un grup de pești fosili, care au trăit cu 150 milioane de ani în urmă. Ihtiologii au aflat despre existența lor datorită amprentelor rămase în pietre și considerau că aceste animale sunt demult dispărute. Nu demult, însă, în apropierea țărmurilor Africii de Sud a fost prinsă așa-numita latimerie - un pește, care s-a dovedit a fi un reprezentant al crosopterigienilor. S-a constatat că latimeria aproape că nu diferă de alți pești crosopterigieni străvechi.
Ereditatea condiționează modul în care se va dezvolta în continuare un organism nou născut.
Ce structuri și procese din organism asigură continuitatea ereditară și determină caracterul dezvoltării individuale? La majoritatea speciilor de plante, animale și om celulele corpului se înmulțesc prin diviziune indirectă.
Nucleele celulare conțin structuri speciale numite cromozomi. Înainte de începerea procesului de diviziune a celulei are loc dublarea cromozomilor. Procesul se bazează pe replicarea moleculelor de ADN (acid dezoxiribonucleic). În decursul diviziunii celulare cromozomii omologi se încorporează în celulele noi, formându-le în acest fel garnitura complectă de cromozomi de care ele au nevoie. Celulele sexuale mature au o garnitură de cromozomi de două ori mai mică. Garnitura lor devine complectă în celula fecundată - în fiecare pereche de cromozomi omologi, unul dintre care este moștenit pe linie paternă, iar celălalt - pe linie maternă. Anume cromozomii sunt acele structuri, care determină ereditatea. Purtătorii materiali ai eredității unuia sau ai câtorva caractere sunt anumite porțiuni de cromozomi numite gene. Fiecare genă este ”responsabilă” de sinteza moleculelor proteice ale noului organism, urmând un anumit model în conformitate cu codul genetic, adică cu informația genetică din acesta. De exemplu, una din gene controlează o anumită etapă a schimbului de substanțe. Gena propriu-zisă nu participă nemijlocit la crearea proteinelor, în schimb pe ea, ”se tipărește” ca pe hârtie la o mașină tipografică sarcina privind crearea unei anumite molecule de proteină. Garnitura de gene caracteristice pentru o anumită specie de plante sau animale se numește genotip. De exactitatea transmiterii informației ereditare depinde stabilitatea caracterelor în fiecare generație nouă de descendenți. Pe această cale se asigură stabilitatea caracterelor unei specii. Dar în cadru unei specii pot să apară și indivizi cu caractere ereditare noi. Acest fenomen poartă numele de variabilitate ereditară a organismelor. Ereditatea și variabilitatea constituie obiectul de studiu al geneticii - știință biologică specială. Succesele înregistrate de cercetările genetice dau posibilitatea de a rezolva sarcini importante și practice. De exemplu, selecția genetică a microorganismelor prezintă o mare importanță pentru producerea antibioticelor, vitaminelor, proteinelor și a altor substanțe. Noi perspective de dezvoltare oferă aplicarea în agricultură și medicină a ingineriei genetice care folosește sinteza genelor și introducerea lor în organisme.
În Republica Moldova se acordă o deosebită atenție geneticii ecologice care se ocupă de dirijarea reacțiilor de adaptare a plantelor și animalelor.
Un rol important îl joacă în prezent și genetica populațiilor, fondatorul căreia este savantul sovietic S.S. Cetvericov. Această știință studiază acțiunea factorilor de bază ai evoluției (ereditatea, variabilitatea și selecția) în condiții concrete ale mediului ambiant, în populații. Genetica populațiilor cercetează bolile ereditare și răspândirea acestora, contribuind astfel la combaterea lor.
Ereditatea asigură organismelor menținerea la urmași a aspectului exterior, structurii și funcțiilor, fapt care contribuie la conservarea speciilor. Pe această cale multe specii își pot păstra fără modificări esențiale identitatea. În bucăți de chihlimbar au fost descoperiți țânțari care au existat cu milioane de ani în urmă și care aproape că nu se deosebesc de țânțarii pe care îi vedem în prezent. Crosopterigienii sunt un grup de pești fosili, care au trăit cu 150 milioane de ani în urmă. Ihtiologii au aflat despre existența lor datorită amprentelor rămase în pietre și considerau că aceste animale sunt demult dispărute. Nu demult, însă, în apropierea țărmurilor Africii de Sud a fost prinsă așa-numita latimerie - un pește, care s-a dovedit a fi un reprezentant al crosopterigienilor. S-a constatat că latimeria aproape că nu diferă de alți pești crosopterigieni străvechi.
Ereditatea condiționează modul în care se va dezvolta în continuare un organism nou născut.
Ce structuri și procese din organism asigură continuitatea ereditară și determină caracterul dezvoltării individuale? La majoritatea speciilor de plante, animale și om celulele corpului se înmulțesc prin diviziune indirectă.
Nucleele celulare conțin structuri speciale numite cromozomi. Înainte de începerea procesului de diviziune a celulei are loc dublarea cromozomilor. Procesul se bazează pe replicarea moleculelor de ADN (acid dezoxiribonucleic). În decursul diviziunii celulare cromozomii omologi se încorporează în celulele noi, formându-le în acest fel garnitura complectă de cromozomi de care ele au nevoie. Celulele sexuale mature au o garnitură de cromozomi de două ori mai mică. Garnitura lor devine complectă în celula fecundată - în fiecare pereche de cromozomi omologi, unul dintre care este moștenit pe linie paternă, iar celălalt - pe linie maternă. Anume cromozomii sunt acele structuri, care determină ereditatea. Purtătorii materiali ai eredității unuia sau ai câtorva caractere sunt anumite porțiuni de cromozomi numite gene. Fiecare genă este ”responsabilă” de sinteza moleculelor proteice ale noului organism, urmând un anumit model în conformitate cu codul genetic, adică cu informația genetică din acesta. De exemplu, una din gene controlează o anumită etapă a schimbului de substanțe. Gena propriu-zisă nu participă nemijlocit la crearea proteinelor, în schimb pe ea, ”se tipărește” ca pe hârtie la o mașină tipografică sarcina privind crearea unei anumite molecule de proteină. Garnitura de gene caracteristice pentru o anumită specie de plante sau animale se numește genotip. De exactitatea transmiterii informației ereditare depinde stabilitatea caracterelor în fiecare generație nouă de descendenți. Pe această cale se asigură stabilitatea caracterelor unei specii. Dar în cadru unei specii pot să apară și indivizi cu caractere ereditare noi. Acest fenomen poartă numele de variabilitate ereditară a organismelor. Ereditatea și variabilitatea constituie obiectul de studiu al geneticii - știință biologică specială. Succesele înregistrate de cercetările genetice dau posibilitatea de a rezolva sarcini importante și practice. De exemplu, selecția genetică a microorganismelor prezintă o mare importanță pentru producerea antibioticelor, vitaminelor, proteinelor și a altor substanțe. Noi perspective de dezvoltare oferă aplicarea în agricultură și medicină a ingineriei genetice care folosește sinteza genelor și introducerea lor în organisme.
În Republica Moldova se acordă o deosebită atenție geneticii ecologice care se ocupă de dirijarea reacțiilor de adaptare a plantelor și animalelor.
Un rol important îl joacă în prezent și genetica populațiilor, fondatorul căreia este savantul sovietic S.S. Cetvericov. Această știință studiază acțiunea factorilor de bază ai evoluției (ereditatea, variabilitatea și selecția) în condiții concrete ale mediului ambiant, în populații. Genetica populațiilor cercetează bolile ereditare și răspândirea acestora, contribuind astfel la combaterea lor.
