La ora actuală cunoaștem 30 de zone de protecție care constituie niște strălucite podoabe ale plaiului moldav. Braniștea (sector rezervat) prezintă, de fapt, un mic muzeu sub cerul liber: teritoriul ei este ocrotit prin lege de orice fel de transformări, pentru a păstra întreaga configurație geografică împreună cu plantele și animalele rare.


 Fiecare sector rezervat e un pitoresc colț de natură: 33 de vaduri ale Naslavcei, Rudi-Arioneștii, Climăuții, Valea-Adâncă, Saharna și Țipova, Feteștii, ”La castel”, Suta de Movile... Astfel, la Rudi-Anionești stâncile uriașe, dispuse în amfiteatru prin strungi, în zilele când vântul suflă dintr-o anumită direcție, emit sunete melodioase și de aceea încă din vremi străbune au fost numite harpe eoliene. Tot aici se găsește ”Farfuria turcului” - niște urme dintr-o cetate de pământ, în forme de găvan, datând din sec. VII-X.

 Formațiile calcaroase sunt caracteristice pentru Moldova de Nord. Lângă Fetești se găsește o stâncă înaltă și voluminoasă din calcare dure coraliene. Deosebit de frumos e defileul ”La castel” de lângă Gordinești: stane de piatră, cărărui șerpuitoare, malul pitoresc al Racovățului. Pe pereții abrupți cresc alunul, jugastrul, gladișul, cornul, vișinul-turcesc, scumpia. Deși în astfel de zone de protecție circulația turistică nu-i interzisă, speciile florale au condiții optime pentru dezvoltarea lor nestingherită.

 Nu departe de surpătura de lângă Rașcov, unde poți studia pe viu suprapunerea rocilor, se găsește Valea-Adâncă, a cărei faimă se datorește, în primul rând, frumuseții sălbatice a acestor locuri. Una din legende spune cum că aici, într-o grotă de piatră, s-ar fi ascuns de prigoană haiducul Ustim Carmaliuc.