Close Menu

    Abonează-te

    Indică adresa Ta de e-mail și vei primi cele mai recente articole științifice din domeniul naturii.

    Actualizări

    Cultura plantelor

    Seră pentru grădină

    Cocorii

    Facebook X (Twitter) Instagram
    • Acasă
    • Animale
      1. Păsări
      2. Insecte
      3. Vezi toate

      Cocorii

      29 ianuarie 2025

      Corvidele

      3 martie 2021

      Dropiile

      21 iulie 2016

      Graurii

      29 mai 2016

      Coleopterele

      11 octombrie 2019

      Gândacii de bucătărie

      29 iunie 2016

      Albinele-Melifere

      31 octombrie 2015

      Crustaceele

      15 martie 2021

      Coralii

      12 martie 2021

      Cobaii

      26 septembrie 2019

      Chiropterele

      22 septembrie 2019
    • Plante
      1. Arbori
      2. Arbuști
      3. Vezi toate

      Codrii

      6 octombrie 2019

      Stejarul

      12 septembrie 2016

      Cornul

      17 noiembrie 2015

      Păducelul

      16 noiembrie 2015

      Cultura plantelor

      6 februarie 2025

      Codrii

      6 octombrie 2019

      Clorela

      20 septembrie 2019

      Cartoful

      18 septembrie 2019
    • Științe
      1. Biologie
      2. Ecologie
      3. Geografie
      4. Geologie
      5. Fenomene
      6. Ecosisteme
      7. Vezi toate

      Clima

      2 octombrie 2019

      Cartea Roșie

      24 septembrie 2019

      Ereditatea

      31 decembrie 2018

      Eucariotele

      16 noiembrie 2018

      Crearea spațiilor verzi

      11 decembrie 2020

      Endemicele

      27 februarie 2018

      Echilibrul ecologic

      15 ianuarie 2017

      Ecologia și interdependențele ecologice

      12 octombrie 2016

      Codrii

      6 octombrie 2019

      Izvorul

      1 februarie 2019

      Apele Minerale

      13 noiembrie 2015

      Istoria geologică a Pământului

      29 ianuarie 2019

      Alunecările de teren

      3 noiembrie 2015

      Aerul

      27 octombrie 2015

      Adaptarea

      25 octombrie 2015

      Dumbrava

      28 iulie 2016

      Comportamentul animalelor

      5 martie 2021

      Carpologia

      18 septembrie 2019

      Ihtiologia

      10 septembrie 2019

      Zoologia

      26 februarie 2019
    • Agricultură

      Cultura plantelor

      6 februarie 2025

      Seră pentru grădină

      31 ianuarie 2025

      Găsește sera perfectă pentru grădina ta în Moldova

      18 aprilie 2024

      Creșterea animalelor

      8 martie 2021

      Eroziunea solului

      16 februarie 2019
    • Biografii

      Ernest Seton-Tompson

      10 martie 2021

      Aleksandr Onufrei Kovalevski

      4 aprilie 2019

      Jean-Henri Fabre

      13 februarie 2019

      Gregor Johann Mendel

      25 octombrie 2018

      Alexandr Formozov

      7 martie 2018
    • Mitologie

      Fata Pădurii

      23 septembrie 2016

      Hultanul

      18 septembrie 2016
    • Substanțe

      Insecticidele

      4 februarie 2019

      Erbicidele

      16 septembrie 2018
    Facebook X (Twitter) Pinterest
    Enciclopedia Naturii
    Contacte
    Enciclopedia Naturii
    Ești la:Prima pagină » Științe » Comportamentul animalelor
    Științe

    Comportamentul animalelor

    Tanarul NaturalistDe Tanarul Naturalist5 martie 202102476 min de citire
    Distribuie Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email
    leii in lupta
    Lupta leilor
    Distribuie
    Facebook Twitter LinkedIn Pinterest Email

    De studierea comportamentului animalelor sălbatice și al celor domestice se ocupă o ramură specială a zoologiei – etologia care literalmente înseamnă „știința despre caracterul, firea animalelor” (de la cuv. grecești „etos”- caracter și „logos” – știință). Ca direcție de cercetare științifică independentă etologia există de circa 50 de ani.

    Comportamentul animalelor, după cum au stabilit savanții, e un proces complicat, dirijat de sistemul nervos central. Creierul animalelor cu organizație superioară, cum este, de exemplu, cel al gorilei, cimpanzeului are 5-10 miliarde de celule nervoase (neuroni); sistemul nervos central al insectelor – de 4*5 ori mai puține. Dar și în primul caz, și în al doilea aceste „aparate” funcționează foarte bine. Cu ajutorul lor animalele se orientează, „se descurcă” în diferite situații în care le pune viața.

    ursi panda
    Mama ursa panda și puiul ei

    Etologii consideră că un șir de comportamente ale animalelor sînt determinate de cauze ereditare (genetice), altele sînt formate în procesul vieții, al contactului cu mediul înconjurător.

    Comportamentul determinat de cauze genetice se manifestă spontan, fără formarea în prealabil a unor deprinderi speciale și se vădește imediat după naștere; un pui de mamifer găsește repede mamelonul mamei și începe să sugă. Cînd crește mai mare și nimerește în împrejurări neobișnuite el simte instinctiv primejdia, frica și ca urmare se pitulește, se maschează, „contopindu-se” cu mediul ambiant. În primele zile de viață puii își memorizează hrănitorii și apărătorii, indeferent dacă e vorba de mama lor sau de om. În continuare ei vor manifesta instinctul de urmare a unui obiect aflat în mișcare.

    migrarea păsărilor
    Migrarea păsărilor

    Păsările au imprimate genetic capacitatea de a se orienta în spațiu și de a găsi fără greș direcția pe care trebuie să o urmeze în timpul zborului de migrație. Moștenitorilor parcă li se transmite prin ereditate „un calendar anual, o busolă, o hartă și un ceasornic”. Iată de ce în timpul migrațiilor de primăvară și a celor de toamnă păsările urmează cu strictețe anumite traseie. Graurii, de exemplu, zboară fără abatere din Europa Centrală în Spania. Cuculiformele zboară pe de asupra Mării Mediterane spre țărmurile Africii. Mica pasăre cîntătoare salvia de grădină migrează de fiecare dată din Europa peste Marea Mediterană în Iran și în Siria.

    Comportamentul poate fi individual și de grup.

    Animalele, care trăiesc în tume, haite sau stoluri (de exemplu, antilopa saiga, lupii, multe păsări) manifestă așa-numitul comportament de grup (sau gregar). Comportamentul individual este manifestat de obicei, de animale solitare sau de o pereche familială. Astfel uriașul de pădure – elanul – umblă, de regulă, singur sau în grupuri doar din cîțiva indivizi.

    Fiecare pereche, fiecare individ aparte își are un teritoriu pe care îl apără. Cîntecul păsărilor pe care îl ascultăm cu atîta admirație nu ne este adresat nouă, ci altor păsări de aceeaș specie. Prin anumite cîntece sau elemente de cîntec ele anunță că teritoriul respectiv își are stăpîn, că este ocupat. Dacă vre-un mascul, în ciuda prevenirilor, încearcă totuși să pătrundă pe un teritoriu străin, stăpînul îl atacă numaidecît și, de regulă, îl silește să bată în retragere. Sînt aspecte ale așa-numitului comportament comunicativ.

    pasarile in dans
    Dansul păsărilor

    Animalelor care trăiesc în grup le vine mai ușor să descopere primejdia, deoarece căpătenia grupului stă mereu de veghe. În grup se poate crește și educa cu mai multă ușurință generația tînără, pe această cale puii se obișnuiesc mai repede cu mediul înconjurător. Lopătarii și pinguiinii își adună puii în așa-numite creșe, aflate sub supravegherea unor indivizi maturi. Conducător al unei comunități de animale (turmă, haită, stol) e mereu animalul cel mai puternic și cel mai experimentat, capabil astfel să mențină ordinea între animalele subordonate. Faptul e caracteristic și pentru maimuțe, lupi, mistreți, zimbri ș.a.

    În mod obișnuit turma întreagă este împărțită pe ranguri, împărțire care amintește grafic structura unei piramide (numită piramida rangurilor) în vîrful căreia se află căpetenia, pe treapta următoare – animale destul de puternice, dar care cel puțin pentru un moment nu întrunesc calitățile animalului, dominant, iar pe ultima – animalele slabe, bătrîne și puii. Împărțirea aceasta e un element al adaptării organismelor la condițiile de existență. Căpetenie (animal dominant) poate fi nu numaidecît un mascul. La lupi, de exemplu, haita este condusă de o femelă. Aici contează nu sexul, ci experiența, forța, „priceperea” de a-i asigura grupului condus o capacitate maximă de adaptare la mediu, de asigurare a condițiilor necesare pentru perpetuarea speciei.

    turma cai
    Turma de cai

    Și multe din animalele domestice (caii, porcii, păsările) își păstrează acest tip de relații. Deaceea în turmă e întodeauna o ordine strictă, animalele mai slabe se subordinează celor mai puternice, pentru nesupunere animalul superior în rang sau căpetenia aplică pedeapsa cuvenită. Chiar și în grădina zoologică, la împărțirea hranei maimuțele subordonate așteaptă ca primele să-și ia hrana maimuțele superioare în rang.

     Animalele apreciază situația din mediu cu ajutorul organelor văzului, auzului, mirosului, organelor tactile, prin contact direct. Pe această cale ele pot stabili, de exemplu, și faptul dacă sînt multe pe teritoriu dat. În acest caz o parte din animale încep a se deplasa în alte regiuni. Acesta e un mecanism de prevenire a suprapopulării.

     Pentru a stabili importanța pe care o are pentru animale gradul de populare al unui teritoriu de către o anumită specie, savanții Z. Brown (SUA) și P. Crawcford (Anglia) au efectuat experiențe speciale cu șoareci. Ei au amplasat un anumit număr de șoareci pe un spațiu limitat , asigurîndu-i cu hrană din belșug. Cît timp la 1 m² reveneau cîte 1-2 șoareci, aceștea erau activi, se jucau timp îndelungat. Cînd însă au atins numărul de 6-8 indivizi la 1 m², ei și-au schimbat brusc comportamentul, devenind apatici; și-au redus mobilitatea și au încetat să se înmulțească. Aceasta înseamnă că densitatea a atins limita, provocînd un stres puternic în întreaga populație, și că sporirea în continuare a numărului de animale ar fi dus la îmbolnăvirea sau chiar la moartea lor.

    dans mascul pasarea
    Dansul mascului pasării paradisului

    Fiecare specie dispune de anumite mijloace de semnalizare (de comunicare) sub formă de sunete, semne, expresii ale mimicii, secreții de substanțe mirositoare. Pentru numeroase specii de animale cele mai frecvent folosite sînt semnalele sonore. Cu ajutorul lor căpetenia poate anunța primejdia sau existența unei surse de hrană, apropiata schimbare bruscă a vremii – furtună, vijelie, ploaie torențială. Multe animale înțeleg semnalele de alarmă emise nu numai de animale de specia lor, dar și de alte specii. Astfel, pentru multe animale cîrîitul coțofenei, strigătele gaițelor speriate sau care văd vre-un animal de pradă sînt semnale de alarmă.

     Este foarte specific comportamentul (determinat genetic) manifestat de animale în perioada de împerechere. Cu acest prilej multe din ele execută adevărate ritualuri de nuntă, adesea foarte complicate. Astfel, animalele de talie mare – zimbrii, bizonii, berbecii, urșii de mare – poartă lupte cu rivalii. Micii bătăuși din ordinul caradriiforme în această  perioadă le demonstrează insistent partenerelor și rivalilor masculi niște gulere de pene variat colorate. În timpul turnirelor nupțiale ei și le înfoaie, scutură din capete și iau poza unor cocoși gata de încăierare. Struții, cucorii execută niște dansuri surprinzătoare. Multe păsări își însoțesc mișcările ritualice cu cîntece (cocoșii de munte, cocoșii de pădure ș.a.).

     În natură comportamentul animalelor este orientat spre procurarea hranei, salvarea de primejdie, continuarea speciei, supraviețuire ș.a.

    animale comportamentul animalelor ereditate etologia
    Distribuie. Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email
    Articol precedentCorvidele
    Articol următor Creșterea animalelor
    Tanarul Naturalist
    • Website

    Autor pasionat pe Enciclopedia, explorează natura, biologia și bogățiile naturale ale Republicii Moldova, inspirând cititorii să descopere frumusețea mediului înconjurător.

    Articole legate

    Ernest Seton-Tompson

    10 martie 2021

    Creșterea animalelor

    8 martie 2021

    Cobaii

    26 septembrie 2019
    Adaugă un comentariu
    Lasă un comentariu Cancel Reply

    Cele mai populare

    Amfibienii (Amfibiile)

    5 noiembrie 20151.805 Vizualizări

    Cartea Roșie

    24 septembrie 20191.407 Vizualizări

    Insectele

    9 ianuarie 20191.217 Vizualizări

    Ameliorarea solului

    4 noiembrie 20151.121 Vizualizări

    Aerul

    27 octombrie 2015935 Vizualizări
    Urmărește-ne
    • Facebook
    • Twitter
    • Pinterest

    Abonează-te

    Indică adresa Ta de e-mail și vei primi cele mai recente articole științifice din domeniul naturii.

    Ocrotirea Naturii

    În prezent problemele ocrotirii naturii se rezolvă la nivel internațional, statal, regional și local și au drept scop găsirea căilor de folosire rațională, regenerare și conservare a resurselor naturale ale Pământului. Dragi prieteni, odată cu lectura acestei Enciclopedii vă invit să vă încadrați cu toată energia și temperamentul vostru tineresc în munca de cunoaștere, ocrotire și sporire a bogățiilor naturale.

    Cele mai populare

    Amfibienii (Amfibiile)

    5 noiembrie 20151.805 Vizualizări

    Cartea Roșie

    24 septembrie 20191.407 Vizualizări

    Insectele

    9 ianuarie 20191.217 Vizualizări

    Abonează-te la Articole Științifice

    Indică adresa Ta de e-mail și vei primi cele mai recente articole științifice din domeniul naturii.

    Copyright © 2014 - 2025 • Enciclopedia Naturii
    • Acasă

    Tastați mai sus și apăsați Enter pentru a căuta. Apăsați Esc pentru a anula.