Știți voi oare, care sunt cei mai înalți arbori? Secvoia, duglasul, eucaliptul ating în înălțime până la 100 – 150 m. Dar cei mai groși ? Baobabul. Trunchiul acestor uriași atinge în diametru până la 9 m. Care arbori trăiesc mai mult? Secvoia și baobabul. Ei trăiesc până la 3 – 5 mii de ani.
Arborii sunt plante perene cu rădăcinile și tulpina lemnificate. Tulpina, de obicei, reprezintă un ax – trunchiul. După ramificarea ei arborii pot fi cu un buchet de frunze (ferigile arborescente, cocotierul, curmalul, iuca) și cu coroană (coniferele și foioasele).
Coniferele fac parte din plantele gimnosperme (ale căror semințe neînvelite se dezvoltă pe carpele deschise). Majoritatea lor au frunze aciculare, persistente (numai una – zada sau laricea – are frunze căzătoare). Sunt, de regulă, plante monoice – conurile lor bărbătești și cele femeiești se dezvoltă pe același arbore. Polenizarea se face cu ajutorul vântului (acest fenomen se numește anemofilie). Sunt mai cunoscuți reprezentanții familiei pinacee (pinul, molidul, bradul, laricea ș. a.) și cei ai familiei cupresacee (de exemplu, chiparosul, ienupărul, tuia sau arborele-vieții).
Pinul este un gen de plante iubitoare de lumină, de până la 50 m înălțime, cu coroana rotunjită sau umbeliformă, care sunt răspândite, mai ales, în zonele temperate ale emisferei nordice. Se cunosc c. 100 specii de pin, iar circa 50 se cultivă. Pe teritoriul Republicii Moldova se cultivă specii – pinul negru, pinul moale, pinul de Crimeea ș. a. Lemnul de pin este rezistent, din el se fabrică mobilă, se obțin multe substanțe chimice, de exemplu, terebentină. Din frunzele tinere se extrage vitamina C.
Molidul este un gen de arbori până la 90 m înălțime, rezistenți la umbră, cu tulpina dreaptă și coroana deasă, în formă de con. Se cunosc circa 45 specii. În țara noastră cresc spontan 9 specii. Cel mai răspândit este molidul obișnuit care se cultivă și în republica noastră. Din lemnul lui moale, de culoare albă, se confecționează instrumente muzicale, se obține celuloză și se fabrică hârtie.
Bradul este un gen de conifere cu tulpina până la 100 m înălțime, cu coroana deasă, în formă de con. Spre deosebire de molid, cu care se aseamănă la prima vedere, bradul are scoarța netedă, subțire cu numeroase pungi de rășină. Frunzele sunt plate moi, cu partea superioară de culoare verde-închisă și cea inferioară – deschisă cu 2 dungi albe. Se cunosc c. 40 specii. Pe teritoriul republicii noastre se cultivă în scopuri decorative bradul de Siberia, bradul de Caucaz, bradul argintiu ș. a. Din cetină și rămurele tinere se extrage un ulei valoros.
Laricea sau zada este un gen de plante conifere care au frunza căzătoare, sunt iubitoare de lumină și rezistente la îngheț. Ele trăiesc până la 900 ani. Se cunosc circa 15 specii, răspândite, de regulă, în emisfera nordică. Lemnul de larice se deosebește prin înalte proprietăți tehnice, este rezistent la acțiunea apei. În Republica Moldova se cultivă laricile european și laricile de Siberia.
Chiparosul este un gen de plante conifere cu frunzele scvamiforme, de o culoare verzuie-albăstrie, au conurile mici, aproape rotunde. Din cele 15 – 20 specii cunoscute și răspândite în zonele temperate și calde ale Euroasiei, Americii de Nord și Africii de Nord.
Ienupărul este un gen de plante conifere persistente de până la 30 m înălțime. Cele tinere au frunzele aciforme, cele mature – scvamiforme. Fructul lor, numit conbacă, este de culoare albastră-întunecată suculent, dulceag și se folosește în medicină. Frunzele conțin și emană în mediul înconjurător multe fitoncide. Plantele din acest gen cresc încet, însă sunt longevive (trăiesc până la 1000 ani). Se cunosc c. 60 specii, răspândite în zonele temperate ale emisferei nordice. În Republica Moldova se cultivă 3 specii (mai ales – ienupărul obișnuit și ienupărul de Virginia).
Foioasele sunt, de regulă, plante angiosperme (cu sămânța acoperită). Majoritatea speciilor de arbori din acest grup au frunzele căzătoare, se înmulțesc prin semințe, lăstari din tulpină, marcote, butași. Cei mai cunoscuți sunt: stejarul, fragul, ulmul, carpenul, teiul, arțarul, plopul ș. a.
Fagul este un gen de arbori din familia fagacee. Ei eu tulpina erectă, până la 50 m înălțime de 2 m în diametru, scoarța netedă, de culoare cenușie, frunzele simple, florile unisexuate; fructul lor e o nuculă triedrică. Se cunosc 10 specii de fag, răspândite în regiunile extra-tropicale ale emisferei nordice. Pe teritoriul Republicii Moldova crește fagul comun, (în Codrii de Nord-Vest formează arboret) care trăiește până la 500 ani. Lemnul de fag e dens, greu, se folosește la construcțiile subacvatice, la fabricarea mobilei. Semințele fagului servesc ca hrană pentru animalele și păsările sălbatice.
Ulmul este un gen de plante din familia ulmacee, majoritatea cărora sunt arbori cu frunzele căzătoare, iar unele – plante veșnic verzi. Ele ating până la 40 m înălțime și 2 m în diametru, au frunzele alterne, simple, dublu dințate, fructul lor este o samară. Se cunosc peste 30 specii răspândite în zona temperată și în zona tropicală ale emisferei nordice. Pe teritoriul republicii noastre cresc spontan (prin păduri) velnișul, ulmul de câmp, ulmul de munte, iar câteva specii se cultivă ca arbori decorativi. Lemnul de ulm se folosește la construcții, pentru fabricarea mobilei.
Carpenul este un gen de plante din familia betulacee. Această familie cuprinde 30 de specii care sunt răspândite în zona temperată a emisferei nordice. Pe teritoriul Republicii Moldova crește carpenul comun (răspândit, mai ales, în zona Codrilor) un arbore de până la 25 m înălțime, care uneori formează arboret pur, numit cărpiniș, se plantează pentru înverzirea terenului și în perdelele de protecție, iar în pădurile din r-ul Cimișlia crește cărpinița – un arboraș (uneori arbust).
Teiul este un gen de plante lemnoase din familia tiliacee. Se cunosc c. 50 specii, răspândite în emisfera nordică. Pe teritoriul republicii noastre cresc spontan teiul pucios, teiul cu frunza mare, teiul argintiu și se cultivă ca plante decorative teiul american și teiul de Caucaz. Cel mai răspândit este teiul pucios – un arbore de 20 – 25 m înălțime, care trăiește până la 1 000 ani. El are scoarța cenușie-întunecată, brăzdată longitudinal, frunzele cordiforme, cu partea inferioară de culoare albastră-verzuie, florile gălbui cu un efect sudorific și expectorant. Teiul suportă bine condițiile mediului urban și se folosește pe larg în perdelele de protecție. Din lemnul de tei se fac putini, căzi, mobilă, instrumente muzicale.
Arțarul este un gen de plante din familia aceracee. Unele dintre aceste plante au frunzele simple, altele – compuse. Fructul lor reprezintă o bisamară cu aripioare. Se cunosc c. 150 specii. Dintre ele în Republica Moldova cresc arțarul propriu zis, jugastrul, paltinul, arțarul american. Din lemnul de arțar se fabrică mobilă și instrumente muzicale. Unele specii se cultivă ca plante decorative.
Plopul este un gen de arbori din familia salicacee. Aceștia ating 20 – 40 m înălțime, au frunzele simple, lung pețiolate ovate, eliptice, lanceolate sau liniare, florile unisexuate, grupate în amenți. Se cunosc peste 100 specii, răspândite în emisfera nordică. În republica noastră cresc spontan plopul alb, plopul negru, plopul tremurător, se cultivă ca plante decorative plopul piramidal, plopul de Canada. Din Lemnul de plop tremurător se fabrică chibrituri.
