Ardeide este denumirea științifică a stârcilor – familie cu 66 specii de păsări din ordinul ciconiiforme. În fosta Uniune Sovietică se întâlneau 12 specii, dintre care 8 specii – în RSSM – stârcul cenușiu, stârcul roșu, egreta mare, buhaiul de baltă ș. a.
Ele sunt foarte variate după culoare (de la stârcul alb ca neaua până la stârcul roșu) și mărime (de la stârcul mic cenușiu cât o lișiță până la stârcul mare cenușiu – cât o barză). Majoritatea sunt păsări zvelte cu aripile mari, gâtul lung, subțire și flexibil, iar capul relativ mic și turtit. Corpul lor seamănă cu un arc încordat, a cărui săgeată este ciocul ascuțit; când stau pe marginea apei, adormiți nepăsători, seamănă cu niște trupuri de piatră. În timpul unui zbor mai îndelungat, își țin capul tras înapoi și gâtul îndoit în formă de S.
Ardeidele cuibăresc, de obicei, în colonii în deltele râurilor Volga, Kuban, Dunăre, Nistru ș. a. Ele se hrănesc cu pești, moluște, insecte, amfibii, rozătoare.
Puii lor când sunt mici se hrănesc cu hrană regurgitată, pe care o scot din gâtul păsărilor adulte. Stârcii produc un țipăt răgușit și un cârâit. Urmăriți de un dușman mai puternic, ei fug cât se poate de repede. Fiind încolțiți, însă, ei atacă cu furie, țintind în ochii dușmanului. Copii trebuie să se ferească de lovitura cu ciocul a ardeidelor.
Unele specii, de exemplu, egreta mică și egreta mare albă au haina nupțială împodobită cu niște pene splendide, care le ajung până de asupra cozii, formând o ”mantie”. Datorită faptului, că aceste pene (numite și ”egrete”) erau folosite pe la sfârșitul secolului trecut și începutul secolului curent pentru înfrumusețarea pălăriilor de damă, numărul de egrete, mai ales cel de egrete albe, s-a redus considerabil.
În republica noastră egreta mare albă este cea mai rară pasăre și a fost inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Toți reprezentanții familiei ardeide sunt ocrotiți de lege.
