Vitele cornute sunt animalele domestice ce fac parte din familia cavicorne, ordinul paricopitate. Se împart în 2 grupuri: vite cornute mari și vite cornute mici.
Vitele cornute mari domestice au provenit de la bourii sălbatici domesticiți 8-10 mii de ani în urmă. La început erau crescute în Asia de Sud și Asia Mijlocie, Europa, Africa de Nord. În prezent se cresc în toate regiunile globului – de la cele polare până la cele ecuatoriale. De la ele se obține lapte, carne și piei. În țara noastră se cresc 36 de rase pentru lapte, pentru lapte-carne și 10 rase pentru carne. Ramura agriculturii care se ocupă de creșterea animalelor cu scopul de a obține produse alimentare se numește sector zootehnic.
În Republica Moldova cele mai răspândite sunt vitele de rasa Simental (cu producția mixtă: de lapte-carne) și cele de rasa Roșie-de-stepă (de lapte). Se creează tipul moldovenesc de vite de rasa Neagră-bălțată.
Din grupul vitelor cornute mari fac parte și astfel de animale ca: zebul, bivolul (cu rudele sale apropiate – bantegunul și gaialul), iacul, toate domesticite, precum și 3 specii de animale sălbatice, asemănătoare între ele – zimbrul (numit și bizon-european) și bizonul-nordamerican – care s-au păstrat doar în grădinile zoologice și rezervațiile naturale.
Bovine:
Vitele cornute mici, din care fac parte oile și caprele au fost domesticite din cele mai vechi timpuri. De la oi și capre se obțin lână, puf, pelcele, blănuri, piei, precum și produse alimentare – carne, lapte, brânză, grăsime. Din lână de oaie (rezistentă și elastică) se confecționează articole tricotate, țesături, covoare. Din blănuri – cojoace, paltoane. Pelcelele de la mieii de rasa Caracul cu cârlionți frumoși sunt înalt apreciate pe piața mondială.
Din pielea brută de capră, prin anumite metode de tăbăcire, se obține marochin (saftian), șevro, din care apoi se confecționează articole de galanterie și încălțăminte.
În dependență de producția de bază, oieritul se dezvoltă în mai multe direcții:
- creșterea oilor cu lâna fină;
- cu lână semifină;
- cu lâna semiaspră;
- cu lâna aspră.
Oile cu lâna fină se cresc, mai ales, în Caucazul de Nord, Siberia, Kazahstan, etc. Cele cu lâna semifină – în raioanele economice Central și Central de Cernoziom, oile cu lâna semiaspră – în Turkmenia, Transcaucazia, raoianele muntoase și semideșerturile Kazahstanului.
În țara noastră se cresc circa 70 de rase și sub-rase de oi. Cele mai răspândite sunt rasele: Merinosul sovietic, de Ascania, de Caucaz, Caracul, de Altai, Țigaie. În Republica Moldova – oile de rasele Țigaie, Caracul, Țurcană. O oaie cântărește până la 50-60 kg. De la ea se obțin anual câte 4-6 kg de lână, al cărei fir are 8-9 cm lungime. Oaia de obicei, fată câte 1-2 miei, cele de rasa Romanov – până la 6 miei.
În țara noastră se cresc capre de lapte, de lână, de puf. Din primul grup fac parte rasele Zaane, Mengrel ș. a. Laptele de capră conține 3-6% grăsime. De la o capră de lapte pot fi obținute 800-1000 kg lapte pe an. Caprele fată 2, uneori 4-5 iezișori. Din rasele de lână cea mai cunoscută este Angora, de la care se obține mohairul. Se dezvoltă creșterea caprelor de puf (rasele Orenburg, Bașchiră ș. a.). De la o capră se poate obține până la 600 g puf pe an.
În Republica Moldova sunt răspândite caprele de rase locale, ameliorate cu rasa Zaanen.
Pentru a crea noi rase de oi și capre, de la care s-ar obține o cantitate mai mare de producție, selecționatorii-zootehnicieni efectuează lucrări de selecție.
*Pelcele – piei de oaie
*Mohair – părul de capră Angora
