Printre diversitatea de animale artropode se deosebesc reprezentanții clasei, numite crustacee. Savanții cunosc în prezent peste 30 mii de specii de crustacee. Unele, de exemplu, răcușorul bombat sau, cum i se mai spune, răcușorul de baltă, întîlnit după ploaie, în băltoace nu-și schimbă aspectul de 200 mln ani.
Crustaceele se întîlnesc pretutindeni – în mări și oceane, lacuri arctice, pe lunci, în nisipul de pe plajă și chiar în locuințele oamenilor. Ele s-au adaptat atît la diferite grade de salinitate a apei, cît și la diferite temperaturi și componențe gazoase ale apei. Pînă și în cel mai sărat golf de pe planeta noastră – golful Kara Bogaz Gol trăiește răcușorul artemia (Artemia Salina).
Crustaceele au corpul de la zecimi de mm pînă la 80 cm lungime, de diferite forme, constituit din cap, torace și abdomen – tot acoperit cu o crustă chitinoasă. Pe măsura creșterii aceasta este înlocuită prin alta, de dimensiuni mai mari. Pe cap sînt situate antenele și antenulele ce le servesc drept organe de miros, tactile și de percepere a compoziției chimice a apei. O pereche de mandibule mărunțesc hrana, iar două perechi de maxile – o filtrează.
Majoritatea crustaceelor sînt înzestrate cu ochi compuși, constituiți din fațere (numărul cărora ajunge la unele pînă la 3 mii). Segmentele toracale și cele abdominale sînt înzestrate cu membre, ce-i servesc organismului pentru deplasare.
Crustaceele au diferite culori, unele își schimbă culoarea după cea a substratului pe care trăiesc. Unele crustacee aleargă, altele înoată, se tîrîie. Există și specii care duc un mod de viață sedentar, fixindu-se de diferite obiecte subacvatice. Din acestea fac parte ghindele de mare, scoicuțele rățuște, ele au corpul acoperit de o crustă calcaroasă.
Crustaceele care alcătuiesc planctonul marin (90%) se hrănesc cu alge minuscule. Unele, de exemplu, racul de rîu, langusta, homarul, crabii, sunt răpitoare. Mulți reprezentanți sunt saprotrofi, adică se hrănesc cu substanțe organice în stare de putrefacție. Există și răcușori paraziți, de exemplu, unele copepode parazitează pe cetaceele mistacocete.
Crustaceele au o durată de viață diferită. Unele (ceripedele) trăiesc pînă la 7 ani, altele (amfipodele sau lătăușii) – pînă la 30 ani. Sunt organisme unisexuate. Fecundarea – externă. Femelele își depun ouăle în apă (la speciile de dimensiuni mari ouăle sunt asemănătoare cu icrele de pești). Numărul de ouă variază de la o specie la alta: langusta depune 1,5 mln., femela racului de rîu – 600 mln.
Crustaceele joacă un rol colosal în natură. Cele marine servesc drept hrană pentru pești, balene, moluște, păsări acvatice. Unele crustacee se cresc la întreprinderi speciale și se folosesc apoi pentru hrănirea peștilor. Multe specii sunt comestibile. În vederea lărgirii arealului multor dintre acestea se efectuează lucrări de aclimatizare.
În perioada existenței a RSS Moldovenești, în apele limanului Cuciurgan a fost întrodusă o specie de crevetă dulcicolă din Extremul Orient, care numai în primul an de viață a dat 8 generații de puiet. Pentru a spori numărul racilor de rîu (o specie comestibilă valoroasă) are mare importanță ocrotirea locurilor, unde aceștea își depun ouăle. Un mare ajutor la păstrearea apei rîului în stare curată îl aduceau membrii patrulei albastre. Ei urmăreau ca în rîuri să nu nimerească apele reziduale, principalii poluanți, care nimiceau fauna acvatică.
