Acarienii sau căpușele sunt animale nevertebrate din clasa arahnide, încrengătura artropode. Unii dintre ei au corpul rotund, alții oval-alungit de la 0,1 până la 30 mm lungime; aparatul lor bucal este o trompă adaptată pentru ros, înțepat sau supt; ochii sunt simpli, de culoare roșie, neagră sau albastră. Adulții au, de regulă, 4 perechi de picioare.
Acarienii sunt animale unisexuate. Femelele depun ouă sau nasc puii vii și sunt foarte fecunde. În timp de 1 an o familie de acarieni-păianjeni poate acoperi cu progenitura sa toată suprafața Pământului cu un strat de 2 m. Însă, datorită acțiunii legii echilibrului ecologic aceasta nu se întâmplă. Acarienii suportă ușor condițiile nefavorabile dezvoltării (temperaturile scăzute, lipsa de umezeală, insuficiența de hrană), majoritatea întrerupându-și temporar funcțiile vitale (fenomen numit diapauză), alții, de exemplu, cleștarul-făinii – acoperindu-și corpul cu o crustă protectoare (stadiu specific de dezvoltare numit hipopus).
Se cunosc aproape 20 mii de specii de acarieni, care sunt grupate în următoarele 3 ordine: acarienii-propriu-ziși, acarienii-parazitiformi și opilioacarienii. În Republica Moldova se întâlnesc 600 -700 de specii.
Ei sunt răspândiți pretutindeni. Există acarieni care duc un mod de viață liber în sol sau apă și acarieni care parazitează pe plante, animale și om. Acarienii ce trăiesc în sol servesc drept bioindicatori ai acestuia. În păduri, de exemplu, numărul lor atinge 20 – 30 mii pe 1 m². Unii acarieni – păianjenul-roșu, cleștarul galicol-al-viței-de-vie, păianjenul-brun-al-pomilor ș. a. – aduc daune plantelor agricole.
Pentru animale și om prezintă un pericol deosebit ixodele (în Republica Moldova au fost descoperite 21 specii) – acarienii hematofagi care sunt transmițători ai encefalitei, febrei recurente, tularemiei și ai altor boli. Căpușa-scabiei provoacă scabia (râia). Produsele alimentare infectate de acarieni cauzează boli intestinale și alergii.
Există și specii folositoare cum sunt, de exemplu, reprezentanții familiei fitoseidelor, care se hrănesc cu căpușe-fitofage. De pildă, o căpușă fitoseidă poate nimici într-o lună până la 100 de cleștari-păianjeni.
Combaterea căpușelor dăunătoare se face prin dezinsecție. Măsurile de protecție constau în purtarea hainelor de protecție, îmbibarea acestora cu repelenți, înlăturarea căpușelor de pe îmbrăcăminte și corp.
