Asolamentul este un sistem fundamentat științific de succedare a culturilor agricole pe un teren prin repartizarea lor pe anumite sectoare numite sole (sau câmpuri), iar în fiece solă – pe ani. Sola ce rămâne nereînsămânțată în decursul unei perioade de vegetație se numește ogor; acesta se menține în stare afânată și fără buruieni.
Pentru asolament terenul arabil se împarte în câteva sole (de regulă, 4 – 12) aproximativ de aceeași mărime. Ciclul complet de succedare a culturilor pe ani se numește rotație a asolamentului. Ea constituie elementul de bază al asolamentului și se află în strânsă legătură cu agrotehnica aplicată, în special cu lucrarea solului, introducerea îngrășămintelor, cu lucrările de combatere a eroziunii solului, de nimicire a buruienilor, de combatere a bolilor și dăunătorilor plantelor ș. a. După destinația economică și condițiile de producție se disting: asolamente de câmp, furajere, legumicole, specializate ș. a. În gospodăriile mari se aplică, de regulă, câteva sisteme diferite de asolament.
