Aricii De Mare

Această clasă de animale din încrengătura echinoderme există pe Pământ de c. 500 de milioane de ani. În prezent se cunosc 800 specii, larg răspândite în Oceanul Mondial. În mările din fosta Uniune Sovietică - c. 50 specii. Aricii de mare au corpul sferic, ovoid, discoidal, în formă de con, acoperit cu carapace din 20 de șiruri de plăci calcaroase (dispuse meridional de la cavitatea bucală spre orificiul anal) și cu spini de până la 30 cm lungime. Spinii le servesc pentru protecție și pentru deplasare (cu o viteză de 2 m/min). Aricii de mare se mișcă și cu ajutorul unor piciorușe (ambulacre) subțiri cu ventuze la capete, ce le servesc și pentru fixarea de substrat. Ambulacrele sau pedunculii ambulacrali al căror număr poate ajunge până la 5 mii, sunt situați pe 10 rânduri de plăci, prevăzute cu câte 2 orificii, prin care trece câte un picioruș.

Printre aricii de mare se întâlnesc și specii veninoase, a căror înțepătură poate provoca paralizii. Pescarii japonezi îi numesc arici ucigași.

Cavitatea lor bucală este înzestrată cu 25 de plăci calcaroase, dispuse radial (sunt cunoscute sub denumirea de ”lanterna lui Aristotel”) și servesc pentru mestecarea hranei. Ei mănâncă, de regulă, alge, însă ”nu duc la ureche” nici moluște, coralieri, viermi. Femela depune până la 20 milioane de icre, unele manifestă o grijă deosebită față de urmași. Dezvoltarea - prin metamorfoză.

Aricii de mare se feresc de lumina puternică, acoperindu-se cu alge, resturi de cochilii, nisip, își sfredelesc adăpostul în stânci; unii își pot schimba culoarea corpului.

Aricii de mare servesc drept hrană pentru urșii de mare, vidrele de mare, iar după reflux - și pentru păsări, vulpi, vulpile polare. În unele țări, icrele aricilor de mare sunt considerate un produs delicios.